Modificările codurilor penale au fost adoptate de PSD-ALDE. Opoziția va ataca la CCR

Chiar și așa, președintele Klaus Iohannis mai are o cale prin care poate bloca legile. În primul rând, șeful statului poate retrimite legile în Parlament pentru a fi reexaminate, adică o nouă dezbatere pe aceste legi și noi voturi.

Apoi, opoziția poate ataca legile la Curtea Constituțională, iar USR și PNL au anunțat deja că vor face acest lucru.

Social-democrații aveau emoții în legătură cu majoritatea parlamentară, iar în ultimele zile deputații PSD au fost sunați personal de șeful partidului pentru a-și confirma atât prezența, cât și votul în favoarea celor două legi.

Citește și

Comisia Iordache a adoptat raportul pentru modificarea Codului de procedură penală

Sprijinul a venit, ca de obicei, de la UDMR și de la celelalte minorități naționale, plus un deputat PMP. Surpriză, însă. Un social-democrat apare cu un vot împotrivă, doar că acesta susține că a fost o "eroare a sistemului de vot". Singurii nemulțumiți au fost cei din Opoziție.

Opoziția susține că reducerea termenelor de prescripție, așa cum a fost votată legea, îl avantajează în mod direct pe Liviu Dragnea. Liderii opoziției au criticat însă și reducerea la jumătate a pedepselor pentru abuz în serviciu și delapidare, dezincriminarea neglijenței în serviciu și obligativitatea ca darea de mită și cumpărarea de influență să fie denunțate în maximum un an de zile de la comiterea faptei.

Vociferările Opoziției n-au contat prea mult pentru cei de la putere, așa că amendamentele PNL și USR au fost respinse pe repede-înainte. În replică la criticile opoziției, social-democrații susțin că nu au făcut altceva decât să pună în acord legislația cu deciziile Curții Constituionale.

Astfel, modificările aduse de PSD și ALDE Codului de procedură penală a fost adoptat cu 181  de voturi ”pentru”, 83 de voturi ”împotrivă” și 1 abținere.

De asemenea, modificările aduse Codului Penal au fost adoptate cu 180 voturi ”pentru”, 81 de voturi ”contra” și 2 ”abțineri”.

Opoziția a acuzat că este cea mai gravă situaţie din ultimii doi ani din punct de vedere legislativ, motivând că modificările aduse Codurilor îi ajută în mod substanţial pe infractori.

”Dacă veți obține aceste voturi, vom contesta la Curtea Constituțională această nenorocită de lege, care va arunca România la periferia Europei pentru foarte mulți ani de acum înainte. N-aveți nicio treabă, nici cu restructurarea justiției, nici cu combatarea abuzurilor din justiție, nici cu apărarea și protejarea oamenilor corecți. Acestea sunt doar modificări pentru favorizarea infractorilor prin lege, prin lege prin care sunteți voi chemați, cei din PSD în primul rând, să o votați. Sper ca UDMR-ul să nu voteze. mă uit spre colegii din minorități, să nu voteze” - a spus Raluca Turcan, liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor.

La rândul său, deputatul USR Stelian Ion a declarat că ”majoritatea articolelor din aceste modificări la Codul de procedură penală, dar și la Codul penal nu sunt cerute nici de CCR, nu sunt cerute nici de directivele UE. Sunt introduse de dumneavoastră pentru a favoriza șeful de partid sau șefii de partid, pentru că nu doar domnul Dragnea este favorizat, ci și domnul Tăriceanu, și mulți alți baroni locali.”

Modificările aduse Codului Penal

Potrivit Agerpres, s-a decis eliminarea mai multor prevederi din forma iniţială a legii, care au fost declarate neconstituţionale de către CCR, şi au rămas în forma iniţială articole criticate de Opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de Curte.

Unul dintre acestea se referă la reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Astfel, termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

Un alt text se referă la abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

O altă modificare prevede introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. "Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia", se menţionează în proiect.

Modificările aduse Codului de Procedură Penală

Proiectul a fost adoptat în forma stabilită în Comisia parlamentară specială privind domeniul Justiţiei, fiind respinse toate amendamentele Opoziţiei.

Astfel, au rămas în forma iniţială mai multe articole criticate de Opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de către instanţa constituţională.

Una dintre aceste prevederi se referă la interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea a altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

Camera Deputaţilor a decis eliminarea din forma iniţială a proiectului de modificare a Codului de procedură penală a mai multor texte declarate neconstituţionale, printre care articolul 8 alineatul (2) care prevede: "Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători se face aleatoriu".

De asemenea, a fost eliminat şi textul de la articolul 10 care prevedea că "organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 4 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică. Termenele curg de la momentul la care organele de urmărire penală sau instanţa de judecată comunică părţilor măsura luată".

S-a renunţat şi la textul care stipula că acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia şi s-a revenit la forma actuală a Codului de procedură penală - acţiunea penală se pune în mişcare în cazul în care există "probe din care rezultă presupunerea rezonabilă".

USR și PNL sunt gata să atace modificările codurilor penale la CCR

USR a anunțat că va contesta Codurile modificate la Curtea Constituţională. De asemenea, președintele PNL Ludovic Orban a declarat că liberalii sunt ”pregătiţi” să atace ”la CCR atât modificările la Codul penal, cât şi modificările la Codul de procedură penală".

Preşedintele Comisiei speciale în domeniul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, marţi, că până intră Parlamentul în vacanţă, preşedintele Klaus Iohannis va fi obligat să promulge aceste proiecte.

El a reafirmat că Guvernul a întârziat nepermis de mult adoptarea acestor prevederi constituţionale din Codurile penale. Potrivit acestuia, dacă preşedintele va trimite proiectele la reexaminare în Parlament, forul legislativ i le va trimite înapoi.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă