Comisia Iordache a adoptat raportul pentru modificarea Codului de procedură penală

Social-democrații au precizat că modificările sunt adoptate ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 633/2018 din 12 octombrie 2018.

Raportul a fost adoptat cu 14 voturi ”pentru” și 6 ”împotrivă”.

Codul Penal și Codul de Procedură Penală vor intra, miercuri, la vot final, în Camera Deputaților, for decizional.

Reprezentanţii Opoziţiei au avut mai multe dispute procedurale cu preşedintele Comisiei speciale pe domeniul justiţiei, Florin Iordache. Aceştia au propus fie amânarea discuţiilor cu privire la modificările aduse Codurilor penale, fie acceptarea mai multor amendamente noi, însă Florin Iordache a afirmat că PSD şi ALDE consideră că trebuie să fie respinse doar modificările declarate neconstituţionale.

Senatorul PNL Alina Gorghiu a propus amânarea dezbaterilor asupra modificărilor din Codurile penale până după vizita membrilor Comisiei de la Veneţia.

"Ţineţi cont că în aceste zile în România se află în vizită de lucru membrii Comisiei de la Veneţia, sunt discuţii pe Codurile penale. Mi se pare lipsit de înţelepciune să tranşăm astăzi (...). Nu mi se pare o inspiraţie să faceţi lucrul acesta. (...) Să amânăm discuţia pe săptămâna viitoare, pentru ca această comisie să poată vedea concluzia Comisiei de la Veneţia după discuţia cu actorii implicaţi", a argumentat Gorghiu.

Ea a arătat că trebuie amânate articolele care "impactează pe domnul Dragnea". "Să discutăm altădată despre reducerea termenelor de prescriere, neglijenţa în serviciu, să lăsăm pe altădată lucrurile care ne duc cu gândul la Liviu Dragnea", a adăugat Gorghiu, potrivit Agerpres.

Florin Iordache a replicat că membrii Comisiei de la Veneţia nu au venit pentru Codurile penale.

"Vorbiţi pentru presă. Comisia de la Veneţia nu a venit pentru Coduri, a venit pentru Ordonanţa 90, 92, 7 şi 14, deci pe legile justiţiei. Să stăm şi să aşteptăm... parcă vine Mesia. Ce să ne spună Comisia de la Veneţia?", a spus Iordache, iar propunerea a fost respinsă prin vot de membrii comisiei.

Deputatul USR Stelian Ion a opinat că trebuie discutate doar articolele care au fost cerute de directivele europene. El a solicitat reprezentanţilor UDMR şi minorităţilor să nu se ralieze acestor modificări.

De asemenea, senatorul USR Eduard Dircă a spus că toate articolele declarate neconstituţionale trebuie puse în discuţie.

În replică, deputatul PSD Eugen Nicolicea a susţinut că membrii comisiei nu se pot pronunţa pe articolele declarate constituţionale. "Trebuie să discutăm doar articolele declarate neconstituţionale şi atât", a afirmat Nicolicea.

"Noi, grupul PSD, ALDE şi UDMR, vom respecta deciziile CCR şi vom elimina articolele asupra cărora CCR s-a pronunţat şi le-a declarat ca fiind neconstituţionale. Eu vă propun ca amendamentele dumneavoastră să fie trecute ca amendamente inacceptabile, atâta vreme cât CCR ne obligă să ne pronunţăm doar la articolele declarate neconstituţionale", a precizat Iordache.

Toate propunerile Opoziţiei au fost respinse, fiind discutate modificările aduse Codului de procedură penală.

De asemenea, pe ordinea de zi se află şi reexaminarea legii de modificare a Codului penal, ca urmare a Deciziei CCR nr. 650 din 25 octombrie 2018.

Preşedintele Comisiei speciale, Florin Iordache, a precizat săptămâna trecută că decizia politică a PSD este ca cele două proiecte - de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală - să fie adoptate în şedinţa de miercuri de Camera Deputaţilor.

Comisia specială şi-a reluat activitatea săptămâna trecută, după o pauză de câteva luni, pentru a discuta reexaminarea proiectelor respective.

Astfel, în proiectul de modificare a Codului penal adoptat de Senat s-a decis eliminarea mai multor prevederi din forma iniţială a legii care au fost declarate neconstituţionale de către CCR.

Ce prevederi au rămas nemodificate, deși sunt criticate de opoziție

Potrivit Agerpres, au rămas în forma iniţială mai multe articole criticate de Opoziţie, pe motiv că nu au fost atacate sau nu au fost declarate neconstituţionale de CCR.

Unul dintre acestea se referă la reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Astfel, termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani, faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani, în loc de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. Un alt text se referă la abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

O altă modificare prevede introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. "Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia", se menţionează în proiect.

Articol recomandat de sport.ro

Victorie de moral obținută de Ucraina în fața Rusiei