Oficialul a subliniat că țara noastră nu își permite să amâne deciziile structurale și trebuie să găsească un echilibru între reducerea deficitelor și protejarea investițiilor strategice, avertizând că consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci fundația pentru următoarea etapă de dezvoltare, transmite news.ro.
„Europa a intrat într-o etapă în care nu îşi mai permite să amâne decizii iar ambiţiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate - aceasta este principala concluzie a ultimelor două zile la reuniunea miniştrilor finanţelor din UE de la Dublin. Vorbim despre inteligenţă artificială, competitivitatea sistemului financiar, energie şi geopolitică. În realitate, toate aceste discuţii ajung în acelaşi punct: cum finanţăm creşterea şi cum ne pregătim economiile pentru următorii zece ani”, a sintetizat Nazare, într-o postare pe Facebook.
Dialoguri la nivel înalt pentru competitivitate și parcursul fiscal
Pe marginea acestor teme, ministrul român a avut o serie de întrevederi cu lideri ai instituțiilor financiare globale și europene: Kristalina Georgieva (directorul general al FMI), Mathias Cormann (secretarul general al OCDE), Nadia Calviño (preşedintele BEI) și Valdis Dombrovskis (comisarul european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare).
Discuția cu oficialul european s-a concentrat pe traiectoria bugetară a Bucureștiului. „Cu Valdis Dombrovskis am discutat în mod special despre parcursul fiscal al României şi despre cum putem găsi, împreună cu Comisia Europeană, formula care să ne permită să ne respectăm angajamentele de deficit, protejând în acelaşi timp investiţiile şi capacitatea economiei de a reveni pe creştere. Comisia susţine continuarea unei politici fiscale prudente şi respectarea traiectoriilor convenite, iar pentru România miza este să continuăm corecţia într-un mod credibil şi sustenabil”, a explicat Nazare.
Totodată, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a evidențiat necesitatea unei piețe unice mai profunde și a orientării capitalului către investiții productive, tehnologie și energie competitivă. La rândul său, șefa FMI a adus în prim-plan impactul inteligenței artificiale, un factor care va reconfigura piața muncii, administrația și cererea de energie.
Ecuația bugetară: tăieri de cheltuieli, dar protecție pentru investiții
Pentru a răspunde acestor provocări globale, România trebuie să adopte o abordare dublă, consideră ministrul Finanțelor.
„Mesajul pe care l-am susţinut este că România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţării”, a afirmat Alexandru Nazare.
Nazare a ținut să clarifice și rațiunea din spatele austerității bugetare. „Nu reducem deficitul pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles. Îl reducem pentru că un stat care se împrumută excesiv consumă capitalul de care au nevoie companiile, plăteşte dobânzi mai mari şi devine mai vulnerabil exact atunci când lumea devine mai instabilă. Deficit mai mic, credibilitate mai mare şi costuri de finanţare mai mici trebuie să însemne mai mult capital disponibil pentru economia românească”, a detaliat oficialul.
Energia și digitalizarea ANAF, piloni pentru viitor
Un alt subiect dezbătut la Dublin a fost impactul AI asupra sectorului energetic. Nazare consideră că miza depășește simplul consum al centrelor de date: „Întrebarea este dacă Europa poate avea suficientă energie sigură şi competitivă pentru noua economie şi dacă România poate transforma avantajele sale energetice într-un avantaj economic. Energie mai multă, reţele mai bune şi interconectare înseamnă industrie, centre de date, investiţii şi exporturi. Înseamnă, în final, şi o ofertă internă mai mare şi o contribuţie la reducerea deficitului extern”.
În ceea ce privește aparatul de stat, ministrul a atras atenția că tehnologia nu trebuie să genereze o nouă formă de birocrație. „Tehnologia şi inteligenţa artificială nu trebuie să însemne încă un strat de birocraţie digitală. Trebuie să însemne servicii publice mai rapide, administraţie mai productivă şi combaterea mai eficientă a evaziunii. În domeniul fiscal, parcursul nostru către OECD ne-a obligat deja să facem schimbări, iar beneficiul trebuie să fie un ANAF mai digital, mai bine integrat şi mai orientat către risc, nu o povară administrativă suplimentară pentru contribuabilul corect”, a subliniat acesta.
Ieșirea din „logica costului electoral permanent”
Concluzia trasă de Alexandru Nazare este că România are nevoie de o viziune pe termen lung, care să depășească ciclurile electorale.
„Nu putem controla geopolitica, preţul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligenţa artificială. Putem însă controla finanţele publice şi cum construim mediul în care investeşte capitalul românesc. Şi trebuie să avem curajul să ieşim din logica costului electoral permanent. Responsabilitatea începe cu noi, cei care avem roluri de răspundere în stat, dar nu se termină acolo. De la ministru şi până la orice funcţionar public, statul trebuie să lucreze pentru cetăţean şi fiecare leu public trebuie să producă servicii mai bune pentru societate. Nu putem cere permanent mai multe resurse economiei fără să cerem, în acelaşi timp, mai multă performanţă statului”, a transmis ministrul.
„România nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcţie pentru următorul deceniu. (...) Consolidarea fiscală nu este destinaţia. Este fundaţia de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”, a conchis Alexandru Nazare.
