Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Doresc să continuăm discuţia din 2015

×
Codul embed a fost copiat

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că l-a invitat pe şeful administraţiei americane, Joe Biden, în România, pentru a continua discuţia pe care au avut-o în 2015.

 

"L-am invitat în România, i-am spus că doresc să continuăm discuţia foarte bună din 2015", a afirmat Iohannis, la Bruxelles, după ce a participat la Summitul NATO.

 

"Am avut două discuţii scurte cu preşedintele Biden. Prima a fost chiar la început, unde cu preşedintele Duda am ţinut să îl salutăm pe preşedintele Biden, să ne exprimăm mulţumirea faţă de prezenţa domniei sale în Summitul B9. A fost o prezenţă consistentă, a avut un discurs foarte solid. Şi, evident, am vrut să ne asigurăm că, în continuare, avem un parteneriat strategic foarte solid şi că avem întreaga atenţie a parteneriatului strategic al Statelor Unite ale Americii pentru Flancul Estic. Preşedintele Biden ne-a asigurat că se implică în mod deosebit şi foarte mult pentru a sprijini România şi Polonia, pentru a îmbunătăţi această relaţie", a afirmat şeful statului.

Citește și
Volodimir Zelenski
Zelenski vrea un "da" sau "nu" clar de la Biden cu privire la aderarea Ucrainei la NATO
Criminalul a folosit „un nivel de deghizare fără precedent”. Noi detalii despre crima de la Brăila

El a adăugat că, la o a doua discuţie cu preşedintele SUA, în cadrul Summitului NATO, l-a invitat pe acesta în ţara noastră. "L-am invitat în România. I-am spus că îmi doresc să continuăm discuţia foarte bună pe care am început-o în 2015. (Atunci) am avut prima întâlnire, atunci a fost vicepreşedintele Biden. Îmi doresc foarte mult să întărim parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. A fost perfect de acord să încercăm să organizăm o astfel de întâlnire şi m-a asigurat încă o dată de faptul că este foarte dedicat acestui parteneriat", a menţionat preşedintele Iohannis.

 

Iohannis: Deciziile Summitului NATO răspund intereselor de securitate ale României

 

 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că deciziile luate la Summitul NATO de la Bruxelles răspuns intereselor de securitate ale României. 

"Summitul de astăzi a fost unul al deciziilor vizionare. Pornind de la procesul de reflecţie strategică NATO 2030, lansat la Londra în 2019, am stabilit astăzi direcţiile majore de acţiune pentru următorul deceniu, inclusiv prin elaborarea unui concept strategic, decizie pe care am susţinut-o ferm. Deciziile de continuare a consolidării posturii sale militare de descurajare şi apărare, întărirea profilului politic, sporirea angajamentului în raport cu partenerii, creşterea rezilienţei şi menţinerea avansului tehnologic au reconfirmat sprijinul pentru o alianţă mai puternică, adaptată, activă şi relevantă la nivel global, pregătită să-şi apere cetăţenii şi teritoriul. Subliniez că deciziile de astăzi răspund intereselor de securitate ale României, iar prin rezultatele obţinute ne-am atins obiectivele majore fixate pentru acest summit", a spus şeful statului la finalul Summitului NATO.

El a precizat că atingerea acestor obiective este datorată şi interacţiunilor şi coordonării României cu ceilalţi aliaţi, precum şi valorificării formatelor regionale de dialog şi cooperare, respectiv summitul Formatului Bucureşti (B9) şi reuniunea Trilateralei România-Polonia-Turcia, la nivelul miniştrilor afacerilor externe.

Preşedintele a prezentat rezultatele summitului de interes pentru obiectivele de securitate ale României.

"În primul rând, am decis astăzi să continuăm consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare. Am evidenţiat în acest sens că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO. Alături de ceilalţi lideri aliaţi, am salutat progresele notabile în asigurarea unei posturi credibile şi eficiente şi am încurajat continuarea eforturilor în acest sens. Am evidenţiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii alianţei de descurajare şi apărare să vizeze cu precădere Flancul Estic ca întreg, în mod coerent, cu atenţie specială pentru evoluţiile de securitate de la Marea Neagră. Alianţa trebuie să dispună de forţele, structurile şi capabilităţile necesare pentru a răspunde eficient ameninţărilor cu care ne confruntăm în regiune. Am evidenţiat (...) comportamentul agresiv şi destabilizator al Rusiei faţă de aliaţii şi partenerii noştri din vecinătate. Situaţia de securitate în zona Mării Negre rămâne preocupantă, iar masarea recentă a trupelor şi a tehnicii militare ruseşti la graniţa cu Ucraina şi în Crimeea ocupată ilegal reprezintă înco o dovadă clară în acest sens", a arătat Iohannis.

El a subliniat că regiunea Mării Negre are importanţă strategică pentru securitatea euro-atlantică, lucru reconfirmat inclusiv prin multiple referiri la această regiune în documentele summitului.

Preşedintele Iohannis a arătat că la reuniune s-a agreat importanţa avansării şi aprofundării relaţiei NATO cu UE, dar şi cu partenerii şi statele care împărtăşesc aceleaşi valori.

"Parteneriatul cu UE este foarte important. Trebuie să fie tot mai solid şi am solicitat necesitatea continuării dialogului şi a cooperării susţinute între cele două organizaţii în deplină complementaritate. Am subliniat şi imperativul de a creşte sprijinul şi asistenţa pentru partenerii noştri din vecinătatea estică prin demersul de consolidare a capacităţilor de apărare şi a rezilienţei. Mesajul meu este reflectat în declaraţia finală a summitului împreună cu sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei şi a Republicii Moldova. De altfel, în declaraţia finală este afirmată susţinerea NATO pentru reformele democratice din Republica Moldova", a declarat Iohannis.

Şeful statului a arătat că summitul NATO a reafirmat validatea politicii uşilor deschise, pe care România o susţine în mod tradiţional, precum şi dreptul statelor aspirante de a-şi decide singure obiectivele de politică externă.

De asemenea, preşedintele a punctat că summitul a statuat un alt obiectiv al României, anume necesitatea creşterii rezilienţei şi a menţinerii avansului tehnologic al NATO, arătând că acestea contribuie la o alianţă mai puternică şi mai relevantă la nivel global în contextul provocărilor diverse.

"România este parte a eforturilor privind creşterea rezilienţei, demonstrând că este gata să contribuie consistent. Am informat omologii aliaţi despre înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă. Mă bucur să vă pot spune că această iniţiativă a României este privită cu mult interes la nivelul NATO şi al statelor aliate, fiind salutată în declaraţia finală a summitului", a mai spus Iohannis.

El a precizat că la summitul NATO s-a decis lansarea procesului de elaborare a noului concept strategic al alianţei.

"Este un demers necesar pentru că, de la adoptarea în 2010 a actualului concept strategic, mediul de securitate şi alianţa au trecut prin schimbări profunde. Reamintesc faptul că România a fost primul aliat care a susţinut încă din noiembrie 2019 necesitatea unui nou concept strategic. Decizia de astăzi reconfirmă că evaluarea noastră a fost corectă", a afirmat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a adăugat că, în intervenţia din timpul summitului şi în contactele avute cu omologii săi, a arătat că România a acţionat constant şi va continua să acţioneze ca un aliat responsabil şi activ, implicat în toate eforturile de asigurare a securităţii spaţiului euroatlantic.

"Suntem unul dintre statele care au atins deja pragul de 2% din PIB pentru Apărare şi vom continua să investim în mod consistent în Apărare. Am arătat cu fermitate, în cadrul summitului, că România a fost şi rămâne un aliat de încredere, care înţelege că succesul alianţei depinde de modul în care fiecare îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin", a punctat Iohannis.

El a conchis că, prin deciziile luate la summitul NATO, securitatea României şi a cetăţenilor săi este mai bine asigurată

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Ianis Hagi și-a dat acordul să semneze și se pregătește pentru transfer!
NEWS ALERT Ianis Hagi și-a dat acordul să semneze și se pregătește pentru transfer!
Citește și...
Summit NATO la Bruxelles. Poziție fermă față de China și o cooperare transatlantică mai puternică
Summit NATO la Bruxelles. Poziție fermă față de China și o cooperare transatlantică mai puternică

''Moment de cotitură''. Așa a descris secretarul general al NATO summitul de luni de la Bruxelles, la care au participat liderii celor 30 de țări membre ale alianței, printre care și președintele Iohannis.

Zelenski vrea un
Zelenski vrea un "da" sau "nu" clar de la Biden cu privire la aderarea Ucrainei la NATO

Preşedintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, doreşte un răspuns clar, "da" sau "nu", din partea preşedintelui american Joe Biden cu privire la Planul de acţiune în vederea aderării ţării sale la NATO, relatează luni Reuters.

Vladimir Putin: Dacă Ucraina s-ar alătura NATO, rachetele Alianţei vor putea ajunge la Moscova în 7-10 minute
Vladimir Putin: Dacă Ucraina s-ar alătura NATO, rachetele Alianţei vor putea ajunge la Moscova în 7-10 minute

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că extinderea NATO spre Est reprezintă pentru Rusia o "linie roşie". Unii experţii independenţi ruşi cred că declaraţiile sale au fost adresate preşedintelui american Joe Biden, potrivit presei din Rusia.

Recomandări
Aderarea României la Schengen terestru, tot mai aproape. Predoiu a anunțat când s-ar putea întâmpla. ”Succesul e posibil”
Aderarea României la Schengen terestru, tot mai aproape. Predoiu a anunțat când s-ar putea întâmpla. ”Succesul e posibil”

România este mai bine plasată faţă de anul trecut în privinţa finalizării procesului de aderare deplină la spaţiul Schengen, a declarat, luni, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Filmul evenimentelor unui moment istoric în SUA. Izolat, dezamăgit şi furios pe aliați, Joe Biden a renunțat la candidatură
Filmul evenimentelor unui moment istoric în SUA. Izolat, dezamăgit şi furios pe aliați, Joe Biden a renunțat la candidatură

După o lungă succesiune de gafe și luni de controverse legate de abilitățile sale fizice și mentale, președintele amercian Joe Biden a renunțat la candidatură pentru al doilea mandat.

Specialiștii au făcut portretul criminalului dentistei din Brăila: „Nu are remușcări, nici emoții față de ce s-a întâmplat”
Specialiștii au făcut portretul criminalului dentistei din Brăila: „Nu are remușcări, nici emoții față de ce s-a întâmplat”

Deși presupusul criminal al doctoriței de 41 de ani, din Brăila, ucisă în cabinetul ei în urmă cu o săptămână, a fost prins, anchetatorii nu au reușit să afle care a fost motivul crimei.