Presedintele Klaus Iohannis a promulgat BUGETUL pe 2015. CC a declarat legea constitutionala
Presedintele Klaus Iohannis a promulgat Bugetul pe 2015. Decizia a fost luata dupa ce judecatorii Curtii Constitutionale au respins toate contestatiile, depuse de Partidul National Liberal si au declarat legea constitutionala.
Presedintele Curtii Constitutionale (CC), Augustin Zegrean, a spus ca Legea bugetului a fost declarata constitutionala in raport de criticile formulate, "criticile care au fost aduse acestei legi neputand fi considerate ca incalcari ale Constitutiei", potrivit Mediafax.
"Nu putem sa inventam noi sanctiuni pentru faptele Guvernului sau ale Parlamentului. (...) Nu putem stabili noi sanctiuni pentru nedepunerea la timp a Legii bugetului. (...) Trimitem legea la Presedintie pentru promulgare", a adaugat Zegrean. Parlamentarii PNL au sesizat in 22 decembrie Curtea Constitutionala cu privire la legea bugetului de stat pe 2015, la o zi dupa ce a fost adoptata de Parlament, cu 339 de voturi "pentru" si 141 "impotriva". PNL a aratat, in sesizarea de neconstitutionalitate, ca proiectul legii bugetului de stat trebuia inaintat de Guvern Parlamentului pana la 15 noiembrie.
"In al doilea rand, nu avem strategie fiscal-bugetara, Legea responsabilitatii fiscal-bugetare spune clar ca trebuie sa ai pana la 31 iulie strategie fiscal-bugetara pentru trei ani de zile, in care sa-ti stabilesti clar cheltuielile cu principalii zece ordonatori de credite si sa stabilesti care este programul de investitii. Nu avem o asemenea strategie fiscal bugetara si din punctul asta de vedere este neconstitutionala", a spus liderul deputatilor PDL, Tinel Gheorghe, dupa sesizarea Curtii Constitutionale. De asemenea, Tinel Gheorghe a invocat ca motiv de neconstitutionalitate prevederile unui amendament adoptat la forma legii bugetului de stat pe 2015 propusa de Guvern.
"Ultimul aspect pe care noi l-am sesizat se refera la faptul ca noua formula inclusa in buget pentru echilibrarea bugetelor locale noi o consideram ca fiind adoptata neconstitutional. In prezent, in fiecare judet se constituie un fond de echilibrare din cota defalcata din impozit pe venit, de 18,5%, si din transferuri de la bugetul de stat. Resursele astfel constituite sunt impartite unitatilor administrativ-teritoriale din judet pe baza unor formule care aloca sume mai mari comunitatilor sarace. Modificarea stabileste un mecanism diferit de alocare a fondurilor, in primul rand se stabilesc limite de venituri pe fiecare tip de unitate administrativ-teritoriala, comuna, oras, municipiu, judet, care vor fi garantate prin sistemul de echilibrare. Mai precis, daca veniturile proprii se situeaza sub acele limite, sistemul de echilibrare completeaza diferenta.
La nivelul unui judet, daca resursele din cota defalcata din impozitul pe venit de 18,5% nu sunt suficiente pentru completari, atunci se aloca de la bugetul de stat sume defalcate din TVA, cu acelasi scop. In final, dupa ce unitatile administrativ-teritoriale vor fi aduse la limita prestabilita, sumele ramase se impart dupa criterii de tip: populatie, suprafata, lungimea drumurilor publice din administrare, pe judete si in interiorul acestora. Desi aceste modificari pot parea la prima vedere in favoarea comunitatilor locale, exista cateva probleme legate de modul de legiferare si de impactul bugetar. In prima privinta, obiectiile se refera la faptul ca autoritatile locale nu au fost consultate, asa cum prevede articolul 18 din insasi Legea finantelor publice locale. Amendamentul face ca legea bugetului de stat, care este lege ordinara, sa reglementeze aspecte referitoare la Legea finantelor publice locale, care este lege organica. (...) Iata de ce noi consideram ca modificarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, prin legea bugetului de stat, este neconstitutionala", a explicat Tinel Gheorghe.
Viceliderul deputatilor liberali, Eugen Nicolaescu, a precizat ca, in cadrul sedintei comisiilor parlamentare reunite de buget-finante, opozitia ar fi reusit sa limiteze "posibilul dezastru pe care l-ar fi produs adoptarea prin legea bugetului a modificarii definitive a Legii finantelor publice locale, in sensul in care amendamentul este valabil numai pentru anul 2015". Nicolaescu a admis ca amendamentul pe care PNL il contesta la Curtea Constitutionala a fost initiat de opozitie si votat favorabil. "A fost pozitie politica. (...) A fost aprobat dupa ce noi am facut amendamente si s-au acceptat, deci in varianta modificata, care credem noi ca va produce mai putin rau", a aratat Nicolaescu, dupa ce a fost intrebat daca nu mai este de acord cu prevederea propusa.
Eugen Nicolaescu a adaugat ca CC are la dispozitie 20 de zile de analiza si dezbatere a proiectului supus contestarii. "Cu alte cuvinte, termenul expira la 11 ianuarie. Mai departe, se pot intampla doua lucruri: Curtea Constitutionala sa declare constitutional proiectul de lege si el pleaca la promulgare sau sa-l declare neconstitutional, si atunci procedura cea mai simpla este: il trimite la Parlament pentru a-l pune de acord cu prevederile constitutionale, asa cum va spune Curtea la vremea respectiva. Din 11 ianuarie pana la sfarsitul lunii ianuarie, daca exista vointa politica din partea lui Victor Ponta si a PSD, proiectul de lege poate fi revizuit si poate fi trimis la promulgare si altfel incat proiectul de lege sa intre in vigoare", a sustinut Nicolaescu. Deputatul PNL a adaugat ca doreste sa contracareze "afirmatiile mincinoase ale lui Victor Ponta" potrivit carora contestarea bugetului ar duce la amanarea majorarii pensiilor. Nicolaescu a subliniat ca "nu exista niciun pericol de a nu se da oamenilor drepturile care sunt prevazute in legea bugetului".
Contestarea proiectului de buget la Curtea Constitutionala si neaplicarea acestuia din ianuarie vor impune amanarea tuturor masurilor adoptate, precum majorarea pensiilor si introducerea TVA de 9% la pachete turistice, afirma premierul Victor Ponta, in 21 decembrie, in plenul Parlamentului. "Vreau sa fac un singur apel la seriozitate si responsabilitate: inteleg pozitii politice si politicianiste uneori, insa vreau sa transmit tuturor cetatenilor acestei tari ca, in masura in care acest buget va fi contestat la Curtea Constitutionala si nu va intra in vigoare la 1 ianuarie 2015, toti cei care asteapta pensiile marite, subventiile, cei care vand pachete de turism cu TVA redus vor astepta degeaba si vor trebui sa-i intrebe pe colegii care contesta la Curtea Constitutionala de ce nu isi primesc pensiile, de ce nu-si primesc alocatiile marite conform noului buget. In masura in care bugetul nu este in vigoare, se aplica 1 pe 12 din bugetul anterior, care nu prevedea aceste cresteri", a spus Ponta, dupa ce PNL a anuntat ca va contesta la CC legea bugetului de stat pe 2015.
Dupa sesizarea CC, si ministrul Muncii, Rovana Plumb, a facut apel la liderii PNL si PDL sa retraga contestatia, aratand ca, in caz contrar, mai multe majorari de alocatii sociale pot fi intarziate. In replica, prim-vicepresedintele PNL Ludovic Orban a declarat ca premierul Victor Ponta, ministrul Rovana Plumb si PSD "mint" ca inainte de alegerile prezidentiale in privinta pensiilor, mentionand ca acestea nu sunt afectate de demersul de contestare la CC a legii bugetului de stat pe 2015.
Alina Gorghiu spune ca PNL va respecta decizia CC
Presedintele PNL Alina Gorghiu sustine ca liberalii respecta decizia Curtii Constituționale de respingere a contestatiei asupra legii bugetului de stat pe 2015, mentionand ca asteapta sa vada cum va reusi PSD sa respecte schema bugetara propusa si adoptata in Parlament.
”PNL respecta decizia Curții Constitutionale privitoare la legea bugetului. Asteptam sa vedem cum va respecta PSD schema bugetara propusa. Multe din cifre si estimari sunt nerealiste si transpare lipsa de viziune a PSD in ceea ce priveste axele de dezvoltare ale Romaniei. Partidele trebuie sa invete sa respecte termenele impuse de lege, pentru ca un act normativ e facut sa fie respectat”, sustine Gorghiu, intr-o postare pe Facebook.
