Iohannis, nemulțumit de situația pistelor de bicicletă: Prea puține, se stă mult la semafor
Preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat nemulțumit, joi, de situația pistelor de bicicletă din România, despre care a spus că sunt prea puține, iar acelea care există nu sunt construite corespunzător și nu încurajează acest tip de transport nepoluant.
”De ce nu merge mai multă lume cu bicicleta în oraș, în aceste condiții? Dacă veți încerca să mergeți cu bicicleta veți afla imediat de ce, totuși, puțini fac acest efort. Sunt prea multe intersecții unde stai mai mult la semafor decât mergi cu bicicleta, sunt prea puține piste pentru bicicliști și de multe ori împarți banda de mers cu automobiliști, de obicei foarte nervoși și foarte deranjați de existența bicicliștilor, și de foarte multe ori dai de piste care sunt făcute aparent pentru bicicliști, dar se merge foarte greu pe ele, fiindcă cei care le-au conceput, probabil nu folosec bicicleta. Iată câteva chestiuni care sunt ușor de remediat dacă chiar vrem să promovăm mersul pe bicicletă în orașele noastre” - a spus șeful statului la un eveniment organizat de Ziua Mondială a Bicicletei.
Bineînțeles, Iohannis a venit la acest eveniment pe bicicletă.
El a mai spus că în traficul din oraş cei "mai vulnerabili" sunt pietonii şi bicicliştii.
"Oraşele noastre au fost construite în ultima sută de ani pentru automobile. (...) Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor. Nu toată lumea vrea să meargă cu maşina", a subliniat preşedintele.
Potrivit şefului statului, este nevoie de planuri, de strategii în domeniu, care trebuie puse în practică, iar cea mai importantă parte revine autorităţilor.
Preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, şi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, au participat, joi, la o dezbatere pe tema transportului sustenabil în România.
Dezbaterea a fost organizată de Asociaţia "Green Revolution" în Parcul Herăstrău din București, la Roaba de Cultură, de Ziua Mondială a Bicicletei - marcată pe 3 iunie.
"Sub presiunea schimbărilor generate de perioada de restricţii şi pandemie, liderii UE au convenit asupra unui pachet cuprinzător care să contribuie la reconstrucţia economiei UE. Tranziţia verde şi durabilitatea reprezintă pietrele de temelie ale planului de redresare şi corespund angajamentului liderilor UE de a construi o economie şi o societate cu un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050", se arată într-un comunicat al Asociaţiei "Green Revolution" citat de Agerpres.
Pentru a se atinge obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, sectorul transporturilor trebuie să îşi reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră - 90% până în 2050 - asigurând în acelaşi timp soluţii accesibile şi sănătoase pentru cetăţeni. Această decarbonizare accelerată nu poate fi atinsă fără integrarea mobilităţii active în mix-ul de transport, alături de transportul individual motorizat şi transportul public, spun organizatorii.
Studiile europene arată că, dacă oamenii ar face o trecere masivă de la maşini la biciclete, până în 2050 s-ar economisi 24 de trilioane de dolari, iar emisiile de CO2 provenite din transportul urban de pasageri s-ar reduce cu 11%, adaugă aceştia.
"Conform unui studiu realizat de Federaţia Europeană a Cicliştilor (ECF), ciclismul creează beneficii de cel puţin 150 de miliarde de euro în fiecare an în Uniunea Europeană. Aceste beneficiile apar nu doar în domenii specifice, izolate, cum ar fi transporturile sau politica de mediu, ci şi în multe altele, cum ar fi politica industrială, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi politica socială", arată sursa citată.
La nivel mondial sunt în jur de două miliarde de biciclete, iar estimările vorbesc despre cinci miliarde prin 2050, după cum spune World Bank blogs. Acest lucru înseamnă că mai mult de jumătate din populaţia planetei ştie să meargă pe bicicletă.
Dezbaterea, care va începe la 10,30, este moderată de preşedintele Asociaţiei "Green Revolution" şi "World Cycling Alliance", Raluca Fişer.
Etichete: bicileta, bucuresti, klaus iohannis, nicusor dan,
