Iohannis, mesaj pentru PSD și ALDE după decizia CCR privind referendumul

×
Publicitate

Președintele Klaus Iohannis a lansat marți un nou atac verbal la adresa PSD și ALDE, acuzând că cele două partide nu respectă voința poporului din 26 mai, respectiv de interzicere a amnistierii și grațierii corupților.

Șeful statului a spus că, prin pasivitatea ei, ”majoritatea PSD-ALDE se poziționează împotriva voinței românilor”. 

Voința politică a PSD de a-i proteja exclusiv pe corupți, invalidată la referendum, este cea care a generat amputarea legislației penale și a legilor justiției și de aceea o voință politică pusă în slujba intereselor cetățenilor este cea care poate să transpună în legislație acest referendum.

Voința cetățenilor, exprimată în mod categoric și fără echivoc de 6,4 milioane de români prin votul „DA” dat pe 26 mai, trebuie respectată în mod obligatoriu. Acest lucru este incontestabil” - a spus Klaus Iohannis.

De asemenea, președintele a afirmat că ”decizia CCR nu schimbă cu nimic realitatea.”

Citește și
Nou blocaj în coaliție, în săptămâna în care trebuie aprobat bugetul. Partidele nu se înțeleg cum să împartă banii
Nou blocaj în coaliție, în săptămâna în care trebuie aprobat bugetul. Partidele nu se înțeleg cum să împartă banii

După votul din 26 mai, Parlamentul nu va mai putea niciodată să legifereze amnistia și grațierea corupților, pentru că ar încălca flagrant voința poporului, exprimată categoric și în mod democratic la referendum”.

În opinia sa, nu este "nicio tragedie" că CCR a invalidat unele soluţii de modificare a Legii fundamentale propuse de partide după referendumul din 26 mai, Iohannis arătând că formaţiunile politice vor trebui să vină cu alte variante de modificare a legislaţiei.

Președintele a făcut aceste declarații la Palatul Cotroceni, cu ocazia ceremoniei publice de semnare a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României de către UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Discursul președintelui Klaus Iohannis:

 

Pe 13 iunie am semnat, împreună cu liderii a patru partide politice, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România, Partidul Pro România și Partidul Mișcarea Populară, Acordul politic național pe care l-am inițiat pentru consolidarea parcursului european al României.

Am anunțat atunci că lista semnatarilor rămâne deschisă. Iată că astăzi UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale se alătură acestui proiect care, în egală măsură, este și un angajament pe termen lung pe care clasa politică și-l ia față de cetățeni.

În data de 26 mai, românii au votat pentru respectarea valorilor europene. Într-o democrație consolidată, politicienii responsabili sunt cei care ascultă vocea cetățenilor și acționează în consecință.

Acordul politic pe care l-am propus tuturor partidelor politice imediat după scrutinul din 26 mai răspunde aspirațiilor cetățenilor români: stat de drept, justiție independentă, legiferare transparentă și responsabilă, continuarea luptei anticorupție și integritate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

După consultările din luna iunie, am lansat tuturor partidelor politice invitația de a fi parte a acestui proiect pentru români. Singurele partide care au decis să nu semneze acest acord sunt PSD și ALDE, care continuă să se îndepărteze de interesele cetățenilor.

Prin pasivitatea ei, majoritatea PSD-ALDE se poziționează împotriva voinței românilor. Când cetățenii și-au exprimat voința suverană într-un anumit sens, consecința imediată pentru politicianul care trebuie să ia decizii este că trebuie să acționeze în acord cu această voință.

Românii așteaptă cât mai repede ca voința pe care au exprimat-o la referendumul din 26 mai să fie transpusă în măsuri concrete. E nevoie ca răul produs în ultimii doi ani să fie reparat.

Drumul pentru implementarea obiectivelor acestui pact nu este unul ușor și se află abia la început.

În urmă cu câteva zile, Curtea Constituțională a stabilit că nu este nevoie de modificarea Constituției pentru a interzice amnistia și grațierea corupților.

În referendumul convocat în 26 mai, eu nu am întrebat cetățenii dacă această interdicție trebuie instituită în Legea fundamentală.

Pentru implementarea rezultatelor referendumului este nevoie în primul rând de voință politică pentru ca acest lucru să se întâmple.

Acordul politic pe care l-am inițiat devine cu atât mai important și necesar, tocmai pentru că reprezintă acea garanție bazată pe angajamentul și responsabilitatea că oamenii politici înțeleg că trebuie să respecte vocea poporului.

Voința politică a PSD de a-i proteja exclusiv pe corupți, invalidată la referendum, este cea care a generat amputarea legislației penale și a legilor justiției și de aceea o voință politică pusă în slujba intereselor cetățenilor este cea care poate să transpună în legislație acest referendum.

Voința cetățenilor, exprimată în mod categoric și fără echivoc de 6,4 milioane de români prin votul „DA” dat pe 26 mai, trebuie respectată în mod obligatoriu. Acest lucru este incontestabil.

Curtea Constituțională a validat încă de luna trecută rezultatele referendumului, fapt care face ca acest demers, insistent cerut de către societate, să fie unul corect și pe deplin constituțional. Repet, Curtea Constituțională a validat referendumul!

Este datoria partidelor parlamentare de a găsi forma cea mai potrivită prin care să transpună în legislație opțiunea cetățenilor.

Partidele politice au venit cu anumite variante de modificare a Constituției, iar unele soluții au fost declarate neconstituționale.

Opozanții statului de drept și ai justiției independente, care deloc întâmplător sunt și aprigi susținători ai amnistiei și grațierii pentru corupți, au găsit imediat prilejul de a încerca să deturneze sensul deciziei Curții Constituționale.

Cele mai multe dintre soluțiile cuprinse în proiectele înaintate către Curte au trecut testul constituțional, așa că își vor urma mai departe cursul firesc.

Nu este nicio tragedie că anumite propuneri din proiectele de modificare a Constituției au fost invalidate, așa cum au clamat unele voci în spațiul public. Pur și simplu, partidele vor trebui să vină acum cu alte variante de schimbare a legislației, care să conducă la același rezultat: transpunerea cât mai urgentă în lege a voinței populare.

Decizia CCR nu schimbă cu nimic realitatea: după votul din 26 mai, Parlamentul nu va mai putea niciodată să legifereze amnistia și grațierea corupților, pentru că ar încălca flagrant voința poporului, exprimată categoric și în mod democratic la referendum. Este un principiu stabilit tot de Curtea Constituțională.

Nu trebuie să uităm niciun moment că toate problemele cu care societatea noastră s-a confruntat în ultimii ani izvorăsc din proasta legiferare sau, mai grav, din intenția de a legifera nu pentru a servi interesul public, ci interese de grup, așa cum a procedat actuala majoritate parlamentară.

De asemenea, o componentă importantă a Acordului Politic Național este și angajamentul de a transpune în legislație măsurile necesare asigurării, atât în țară, cât și în străinătate, a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.

Așadar, promulg astăzi, acum și aici, legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor.

Așadar, legea este promulgată!

Modificarea legislației electorale are ca punct de plecare recomandările grupului de lucru creat la nivelul Administrației Prezidenţiale imediat după scrutinul de la sfârșitul lunii mai.

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00.

Solicit Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Electorale Permanente și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului.

De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diaspora, la partidele politice, la asociațiile de români din diaspora, la membrii corpului diplomatic, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii.

Autoritățile statului cu atribuţii în domeniu au obligația și responsabilitatea de a pune în aplicare aceste măsuri, cu bună-credinţă, pentru a se asigura că toți cetățenii români pot vota atât în țară, cât și în străinătate.

Crearea unui cadru legislativ pentru exercitarea în bune condiții a unui drept fundamental, cum este cel la vot, este un prim efect al Acordului Politic. Urmează interzicerea amnistiei și grațierii pentru corupți și stoparea practicii abuzive a emiterii ordonanțelor de urgență. Și acestea sunt doar premisele pentru reconstruirea instituțiilor supuse, din 2016 încoace, unui permanent asalt din partea PSD și ALDE.

Votul din 26 mai ne obligă pe noi, semnatarii acestui acord politic, la responsabilitate.

Indiferent de obstacole, nu avem voie să ne oprim din acest drum decis de cetățeni.

Mă bucur că acestui demers i se alătură astăzi UDMR și Grupul minorităților naționale, pe ai căror reprezentanți îi invit să semneze Acordul.

Vă mulțumesc!”

.”

În urmă cu câteva zile, Curtea Constituţională a decis că interzicerea amnistiei și graţierii pentru fapte de corupţie depășește limitele revizuirii.

Astfel, aceste modificări nu ar trebui să intre în proiectul de revizuire a Constituției, pentru că încalcă drepturile fundamentale ale persoanelor care ar putea beneficia de cele două măsuri.

Prin urmare, CCR a respins ambele inițiative legislative de revizuire a Constituției depuse de putere și de opoziție în urma referendumului pe justiție din 26 mai. Același lucru se aplică în cazul dreptului președintelui României de a acorda grațiere individuală.

Pe 1 iulie, partidele parlamentare de opoziţie au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
Citește și...
Nou blocaj în coaliție, în săptămâna în care trebuie aprobat bugetul. Partidele nu se înțeleg cum să împartă banii
Nou blocaj în coaliție, în săptămâna în care trebuie aprobat bugetul. Partidele nu se înțeleg cum să împartă banii

Negocierile pentru bugetul pe anul acesta s-au blocat. Liderii coaliției nu au căzut de acord cum să împartă banii, și așa puțini.  

Ministrul Culturii, András Demeter, la moțiunea simplă împotriva sa, respinsă în Senat: ”Ce caută ungurul la Cultură?”
Ministrul Culturii, András Demeter, la moțiunea simplă împotriva sa, respinsă în Senat: ”Ce caută ungurul la Cultură?”

Moţiunea simplă împotriva ministrului Culturii, András Demeter a fost respinsă, luni, de Senat, cu 42 de voturi pentru şi 76 împotrivă.

Întâlnire a ministrului Apărării și ambasadorului britanic, după trei zile de conflict în Iran. Ce au discutat
Întâlnire a ministrului Apărării și ambasadorului britanic, după trei zile de conflict în Iran. Ce au discutat

Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, s-a întâlnit, luni, cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii în România, Giles Portman, context în care au discutat, printre altele, despre evoluţiile recente ale situaţiei de securitate regională.

Recomandări
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO

Probabilitatea ca România să devină o țintă în războiul dintre SUA și Iran e extrem de scăzută, chiar dacă Teheranul ar putea avea în arsenalul său o rachetă care, cel puțin teoretic, ar fi capabilă să ajungă până la noi în țară.

LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. Donald Trump: Ar putea dura cinci săptămâni
LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. Donald Trump: Ar putea dura cinci săptămâni

În cea de-a treia zi a operaţiunii militare americano-israeliane împotriva Iranului, armata israeliană a continuat luni atacurile pe scară largă asupra Teheranului, vizând şi Hezbollah, care, pentru prima dată în conflict, a atacat Israelul dinspre Liban.

Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT
Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT

Ministerul Justiției a anunțat, luni, propunerile de numire pentru ocuparea funcțiilor de conducere în parchetele din sistemul de justiție.