Iohannis a reclamat la CCR Codul administrativ, prin care primarii primesc pensii speciale

"Prin modul în care a fost adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 61 alin. (2), art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (1), (2) şi alin. (4) coroborate cu cele ale art.73 alin. (3), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, legea contravine normelor şi principiilor constituţionale", precizează şeful statului în sesizarea transmisă CCR.

Textul compet al sesizării președintelui Klaus Iohannis poate fi citit aici.

La începutul lunii iulie, proiectul Codului administrativ a fost supus dezbaterii şi votului în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, fiind adoptat.

Prin această lege, primarii primesc pensii speciale. Mai mult, aleşi locali vor putea avea în paralel propriile afaceri.

Citește și

Proiectul Codului administrativ a fost adoptat în Parlament. De ce e contestat

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Textul a fost intens criticat de opoziţie, în timp ce puterea a susţinut că administraţia va funcţiona mai eficient.

Toţi primarii din România care au fost vreodată în funcţie din 1992 şi până în prezent vor primi pensii speciale. Mulţi dintre ei sunt acum senatori şi deputaţi şi îşi vor putea cumula veniturile. Pe acest subiect, liberalii au făcut front comun cu puterea.

Pensiile se vor calcula în funcţie de salariu, iar primarul general al Capitalei ar primi peste 3600 de lei după un mandat, aproape 7300 de lei după două mandate şi aproape 11 mii de lei după trei.

Un primar de oraş reşedinţă de judeţ se va lăuda şi el cu sume consistente peste pensia normală, iar aleşii din mediul rural îşi vor rotunji deasemenea veniturile.

Parlamentarii au decis ca primarii să poată avea şi afaceri de familie, pe motiv că mulţi edili au proiecte proprii cu fonduri europene la care sunt nevoiţi să renunţe când ajung în funcţie.

Iar o altă prevedere controversată a fost legată de faptul că, în localităţile în care minorităţile reprezintă cel puţin 20% din totalul populaţiei, în toate instituţiile şi în primarii trebuie să se vorbească şi limba lor. Întâmplător sau nu, acest amendament a fost introdus chiar înainte ca moţiunea de cenzură să fie votată.

Parlamentarii maghiari au lipsit atunci din sală.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5