Iniţiativa PNL privind alegerea primarilor în două tururi a fost respinsă de plenul Senatului
Plenul Senatului a respins luni cu 59 voturi ”împotrivă, 46 voturi ”pentru” şi 6 abţineri iniţiativa PNL privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi. ALDE a votat alături de PNL această iniţiativă, dar voturile PSD şi UDMR au fost decisive.
Comisia juridică a Senatului a adoptat, în şedinţa din 6 noiembrie, un raport de respingere a iniţiativei PNL de reintroducere a alegerii primarilor în două tururi, cu 7 voturi ”împotriva” proiectului (PSD, UDMR şi ALDE) şi 2 voturi ”pentru” (PNL).
Cu două săptămâni înainte însă, pe 24 octombrie, comisia de administraţie a Senatului, co-raportoare pe acest proiect, a respins raportul iniţial de respingere, ceea ce a echivalat cu adoptarea unui raport de admitere. Votul a fost de 5 ”pentru” (PNL, USR, ALDE) şi 4 ”împotrivă” (PSD, UDMR).
Alegeri 2024
14:48
Alegeri prezidențiale 2024. Poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la 189 posibile incidente electorale
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
Însumate voturile celor două comisii, însă, raportul comun care a ajuns în plenul Senatului a fost unul de respingere.
Pe 2 noiembrie, după votul din comisia de administraţie, unde ALDE a votat alături de PNL, şi înainte votului din comisia juridică, unde ALDE a votat împotriva iniţiativei liberalilor, preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, Norica Nicolai, a declarat că partidul pe care îl reprezintă îşi doreşte alegeri în două tururi pentru primari.
"Vrem alegeri în două tururi. Legitimitatea democratică este mult mai mare, în condiţiile în care lehamitea de politică este evidentă. Dacă vă uitaţi la structura prezenţei la vot a populaţiei, veţi vedea că tot mai puţini români aleg să participe la acest exerciţiu democratic. În aceste condiţii, este nevoie de al doilea tur de scutin pentru a da legitimitate celor care sunt aleşi. Formula cu un singur tur a creat un gen de vechil, de baron local. Cred că este bine ca, indiferent cine ar fi într-un mandat de decizie, să aibă un anumit tip de control democratic. Întotdeauna cel care are puterea la un moment dat tinde să şi-o conserve prin orice mijloace. Şi, din păcate, unii şi-au atins limitele de incompetenţă”, a afirmat Norica Nicolai.
Despre posibilitatea apariţiei unor tensiuni între ALDE şi PSD pe tema alegerilor locale în două tururi, Nicolai a spus că ALDE este partener de guvernare al PSD, nu "o anexă” a social-democraţilor.
Termenul de dezbatere a iniţiativei PNL privind alegerea primarilor în două tururi a fost prelungit pe 23 octombrie, deşi proiectul intrase în plenul senatului cu raport de respingere atât de la comisia juridică, cât şi de la cea de administraţie.
Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost înregistrată în martie la Senat în calitate de primă cameră sesizată.
Proiectul prevede că este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, se organizează un al doilea tur de scrutin.
Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar.
La al doilea tur de scrutin, participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj.
Al doilea tur de scrutin are loc în două săptămâni de la primul tur de scrutin. În al doilea tur, este declarat câştigător candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.