Guvernul vrea convocarea CSAT de urgență, pentru a putea tăia bani de la serviciile secrete

Vizate sunt bugetele instituţiilor de apărare şi de securitate naţională, iar serviciile secrete ar urma să piardă milioane de lei. Preşedintele a criticat deja modul de reîmpărţire a banilor, propus de cabinetul Dăncilă.

În solicitarea semnată de miniştrii Apărării, Internelor, Finanţelor şi Economiei - şi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis - Guvernul spune că e nevoie de convocarea de urgenţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Motivul - e nevoie să fie analizate şi avizate bugetele instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Direct vizate sunt bugetele Ministerului Apărării, Ministerului de Interne şi ale patru servicii secrete - SRI, SIE, SPP şi STS - acestea fiind cele care ar urma să piardă până la 11% din banii alocaţi iniţial, după rectificarea bugetară.

Solicitarea de convocare a CSAT nu e semnată şi de premierul Viorica Dăncilă.

Citește și

Carmen Dan a explicat de ce nu a fost de acord ca SPP să o mai apere pe Kovesi

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Administraţia Prezidenţială a anunţat însă că secretariatul CSAT face demersuri ca să obţină acordul individual al fiecărui membru al Consiliului în problema rectificării bugetare şi că ministrul Finanţelor a fost deja informat în acest sens.

Ministrul Finanţelor spune că rectificarea bugetară se va face, probabil, săptămâna viitoare, chiar dacă nu va exista un aviz CSAT.

Avizul CSAT este însă un act obligatoriu în procedura de aprobare a rectificării, dar odată obţinut, chiar dacă e negativ, el este consultativ, adică Executivul poate decide să nu ţină cont de opiniile Consiliului.

Klaus Iohannis a criticat dur rectificarea propusă de Guvern prin care Preşedinţia ar avea bugetul tăiat cu 20%. Şi alte instituţii ar pierde bani.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este condus de preşedintele ţării, secondat de premier, iar membrii sunt şase miniştri, împreună cu directorii SRI, SIE, şeful Statului Major şi un consilier prezidenţial.

Deciziiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se iau în consens, adică e nevoie de acordul tuturor membrilor pentru adoptarea unei hotărâri.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5