Proiectul bugetului pentru 2018, adoptat în şedinţa de Guvern

Statul, va cheltui mai mult pentru salarii şi pensii, aşa că mai toate ministerele şi instituţiile bugetare primesc bani în plus. Iar analiştii avertizează: creşterea preţurilor, şi prăbuşirea leului în raport cu euro vor subţia, de fapt, bugetele romanilor anul viitor.

15 11 30 ''În pofita corului de bocitoare, este un proiect bun, pentru un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puţin decât pesimiste. Suntem consecvenţi, avem creşteri la sănătate, educaţie şi infrastructură'', susține premierul Mihai Tudose.

Potrivit bugetului, Ministerul Muncii va primi anul viitor 31 de miliarde de lei, care să acopere cheltuielile mai mari cu pensiile şi ajutoarele sociale. Ministerul Educaţiei are o creştere puternică a bugetului, până la 24 de miliarde de lei, urmat de Agricultură, în vreme ce Justiţia, Mediul şi Energia au bugete diminuate.

"Sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale care au fost discutate şi promise, potrivit calendarului stabilit prin Legea salarizării unitare, şi angajamentul creşterii punctului de pensie cu 10%", a spus Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor.

Citește și

Analiza Bugetului pentru 2018. Axat tot pe consum, iar investițiile sunt la minime istorice

Dar, în vreme ce cheltuielile pentru salarii şi pensii sunt în creştere, investiţiile sunt lăsate la ''foc mic'', deşi tocmai ele ar trebui să fie motorul creşterii, spun specialiştii. Anul acesta, de exemplu, investiţiile au fost reduse faţă de alocarea iniţială ca să fie plătite salarii şi pensii.

Guvernul estimează pentru anul viitor un produs intern brut de peste 200 miliarde de euro şi o creştere economică de 5,5%. Rămâne însă de văzut cu ce se vor alege românii din acest avans al economiei, pentru că inflaţia, adică majorarea preţurilor, va ''mușca'' din venituri, iar continua slăbire a leului ne afectează pe toţi.

Cu salarii şi pensii mai mari, Guvernul speră să strângă mai mult din taxe şi impozite în 2018. Numai că şi anul viitor cheltuielile vor fi mai mari decât veniturile la buget. Diferenţa de 27 de miliarde de lei va greu de acoperit, deci Guvernul se va împrumuta ca să îşi îndeplinească promisiunile electorale.

Iar aceste cârpeli nu sunt văzute cu ochi buni din exterior. Reuniţi de curând la Bruxelles, miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană au avertizat România că nu a făcut nimic pentru a corecta abaterile bugetare şi estimează pentru acest an un deficit de 3,3% din produsul intern brut, mai mare decât cel calculat de Guvern.

Liviu Pop: Bugetul Educaţiei, cel mai mare din ultimii zece ani

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, afirmă că învăţământul va primi în 2018 cel mai mare buget din ultimii zece ani. "Proiectul de buget pe anul 2018 este finalizat! Avem la educaţie cel mai mare buget din ultimii 10 ani", a scris Pop pe Facebook.

Potrivit acestuia, viitorul buget ar putea fi cel mai mare "valoric" din ultimii 27 de ani. "Valoric este, cred, cel mai mare din ultimii 27 de ani!", a adăugat el.

Măsurile din Bugetul pe 2018

Susținerea mediului de afaceri prin măsuri de relaxare fiscală care să stimuleze creșterea economică, sprijinirea IMM–urilor și majorarea investițiilor publice sunt unele dintre obiectivele proiectului de buget pentru 2018, adoptat astăzi în ședința de Guvern.

Proiectul de buget pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale potrivit calendarului stabilit prin legea salarizării unitare și angajamentul creșterii punctului de pensie cu 10%.

Susținerea mediului de afaceri se concretizează prin aplicarea următoarelor măsuri:
- reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% și a cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total, cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%.
- simplificarea fiscalității prin reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 9 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă;
- mecanism îmbunătățit de colectare a TVA (split payment), în scopul reducerii evaziunii la TVA declarată și neplătită;

Sprijinirea sectorului IMM - care va beneficia de finanțarea unor programe precum:
- programe care cumulează o serie de scheme privind ajutorul de stat, asigurarea dezvoltării economice durabile și sprijinirea investițiilor cu impact major in economie;
- programul Start-up Nation – pentru încurajarea şi stimularea înființării şi dezvoltării IMM-urilor;
- programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români.
Susținerea investițiilor publice - în anul 2018 cheltuielile destinate investițiilor însumează 38,5 miliarde lei, aproximativ 8,5 miliarde euro, reprezentând circa 4,2% în PIB, în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017. Sunt avute în vedere consolidarea investițiilor publice, în special în infrastructură, și creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale şi de coeziune.
Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 mld. lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3 % din PIB.

Politica de cheltuieli vizează, în principal, următoarele măsuri:
- Asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile şi pensiile în sectorul public;
- Orientarea resurselor disponibile către investiții publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură și dezvoltarea rurală, energia și tehnologia avansată;
- Reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale, la investiții cofinanțate din fonduri europene. Accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătățirea ratei de absorbție;
- Continuarea finanțării schemelor de ajutor de stat şi în perioada 2018-2020, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiții care utilizează tehnologii noi, obținerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creșterii economice şi asigurării stabilității macroeconomice;

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei mld. lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:
- Cea mai mare creștere o înregistrează cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB;
- Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei fata de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
- Bunurile și serviciile însumează în anul 2018 - 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează in anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB);
- Cheltuielile cu investițiile înregistrează în anul 2018 - 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017.

BUGETUL pentru anul 2018 - sumele destinate pentru fiecare instituție

- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE - 18.164,9 milioane lei (majorare cu 11,3% față de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO;
- MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE - 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38.343,0 milioane lei credite de angajament;
- MINISTERUL TRANSPORTURILOR - 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30.911,5 milioane lei credite de angajament;
- MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE - 23.794,4 milioane lei (majorare cu 240,9% față de anul 2017); începând cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educației Naționale se vor plăti și drepturile salariale ale personalului din învățământul preuniversitar de stat;
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII - 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% față de anul 2017).
- Precizăm că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult față de anul 2017 - (majorare de 15,5%);
- MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE – 1.117,4 milioane lei (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial;
- MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE - 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% față de anul 2017). Menționăm că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018;
- MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE - 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) și 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.
- MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
buget – 23.522,1 milioane lei;(majorare - 23,6%);
- MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - buget – 15.311,9 milioane lei
(majorare - 20,7%)
- MISTERUL JUSTIȚIEI - buget – 3.750,6 milioane lei
(scădere – 0,8%);
- MINISTERUL PUBLIC- buget – 1.234,7 milioane lei (majorare - 0,23%)
- MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI
buget – 517,3 milioane lei (majorare - 15,3%);
- MINISTERUL MEDIULUI - buget – 444,9 milioane lei
(scădere - 5,4%);
- MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE - buget – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A.;
- MINISTERUL ECONOMIEI - buget – 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia (majorare - 104,9%);
- MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - buget – 4.569,4 milioane lei
(majorare - 25,5%); MINISTERUL FINANȚELOR - ACȚIUNI GENERALE - buget – 21.595,6 milioane lei (majorare - 1,2%);
- MINISTERUL ENERGIEI - buget – 583,3 milioane lei
(scădere - 36,0%);
- SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI
buget – 1.336,3 milioane lei; (majorare - 24,8%);
- MINISTERUL TURISMULUI - buget –63,4 milioane lei;
(majorare - 39,8%)
- MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT - buget – 1.237,1 milioane lei; (majorare - 32,4%)
- MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII - buget –1.652,7 milioane lei; (majorare – 13,6%)
- MINISTERUL APELOR și PĂDURILOR - buget –438,9 milioane lei; (majorare - 26,8%)
- MINISTERUL CONSULTĂRII PUBLICE ȘI DIALOGULUI SOCIAL
buget – 8,9 milioane lei; (majorare - 16,8%)
- MINISTERUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL - buget – 7,3 milioane lei; (scădere - 0,7%);
- MINISTERUL PENTRU ROMÂNII de PRETUTINDENI - buget –25,4 milioane lei; (majorare - 44,6%);
- ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ - buget – 57,6 milioane lei;
(majorare - 20,7%);
- SENAT - buget – 196,0 milioane lei; (majorare - 30,3%);
- CAMERA DEPUTAȚILOR - buget – 436,2 milioane lei; (majorare - 29,6%).

Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise spre dezbatere și adoptare Parlamentului.
 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale