Financial Times: Votul de duminică, un moment-cheie în istoria politică postcomunistă a României
Presa internaţională a început să scrie despre alegerile prezidenţiale de duminică din România, explicând contextul special în care ele au fost convocate.
Financial Times (FT) subliniază că scrutinul repetat are loc după luni de bulversări legate de presupusul amestec al Rusiei în alegerile care au fost anulate la sfârşitul anului trecut.
„Votul de duminică va marca începutul unuia dintre cele mai controversate şi imprevizibile evenimente politice din istoria postcomunistă a ţării”, scrie Financial Times care prezintă cititorilor un ghid despre „oamenii, sondajele şi geopolitica” ce vor contura reluarea alegerilor prezidenţiale din România, notând că între timp Moscova, Washingtonul şi capitalele UE s-au pronunţat şi ele cu privire la scrutin şi la controversele din jurul acestora.
George Simion, liderul de extremă dreapta al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), care a promis să „facă România Mare din nou”, este de aşteptat să câştige votul de duminică.
Candidatura sa a fost stimulată de susţinerea lui Călin Georgescu, personajul controversat aflat în centrul anulării alegerilor din noiembrie, acuzat că a beneficiat de interferenţe ruseşti, arată FT.
Cu câteva zile înainte de primul tur de scrutin, Simion conduce în sondajele de opinie, dar se preconizează că nu va atinge pragul de 50% necesar pentru a obţine preşedinţia în mod categoric - deschizând astfel calea pentru ca un candidat centrist pro-UE să câştige în al doilea tur.
În istoria recentă a României, candidaţii extremei drepte au avut de obicei dificultăţi în a se clasa în topul sondajelor de opinie, însă sondajele nu au garantat întotdeauna succesul electoral, notează FT, reamintind că în noiembrie, Simion s-a clasat pe locul al patrulea, în ciuda faptului că în sondajele de opinie era prognozat pe locul al doilea, în timp ce victoria din primul tur a lui Călin Georgescu a trecut în mare parte neobservată de institutele de sondare.
Cu toate acestea, avansul lui Simion în sondajele preelectorale este fără precedent.
Centriştii pro-europeni Crin Antonescu şi Nicuşor Dan se luptă pentru un loc în turul doi, Antonescu fiind cotat cu un uşor avans faţă de Nicușor Dan.
Elena Lasconi, care s-a calificat pentru turul doi - anulat - anul trecut, are o singură cifră în sondaje şi a pierdut sprijinul partidului său, care a îndemnat-o să renunţe în favoarea lui Dan.
Victor Ponta, un fost prim-ministru social-democrat şi autointitulat candidat „Maga”, a reapărut ca o surpriză.
Cândva un politician căzut în dizgraţie, el şi-a petrecut ultimii 10 ani în afara politicii. În total, 11 candidaţi sunt în cursă, explică FT.
Scenarii pentru turul al doilea
Un sondajul realizat de FlashData a proiectat luni că Simion ar câştiga primul tur de scrutin cu 29%, urmat de Antonescu cu 26% şi Dan cu 23%.
Sondajul a inclus, de asemenea, cinci scenarii pentru turul doi din 18 mai. Antonescu ar urma să câştige în faţa lui Simion cu 4 puncte procentuale, potrivit sondajului. Dar atunci când a fost comparat cu Nicușor Dan, Simion a fost proiectat să devină preşedinte cu un avantaj de 5,5 procente.
Analiştii spun că părţi din baza electorală a lui Antonescu ar putea fi mai înclinate să voteze pentru „patriotul” Simion decât pentru „urbanul” Nicușor Dan.
În schimb, este de aşteptat ca susţinătorii lui Nicușor Dan să îl susţină pe Antonescu în turul al doilea, pentru a preveni venirea la putere a extremei drepte.
Antonescu ar câştiga şi competiţiile mai puţin probabile împotriva lui Nicușor Dan şi Ponta, potrivit FlashData.
Iar Nicușor Dan ar ieşi învingător într-o confruntare cu Ponta, potrivit unui sondaj online realizat în perioada 24-26 aprilie pe un eşantion de 7.500 de respondenţi cu vârstă de vot.
Ce înseamnă pentru Europa alegerile anulate din România
Decizia de a anula alegerile din cauza presupusei interferenţe ruseşti a plasat Bucureştiul în vizorul Moscovei şi al administraţiei Trump din SUA, menţionează Financial Times.
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a apucat să-i ridiculizeze pe oficialii români, în timp ce SUA au criticat anularea, calificând gestul drept o încercare de a eluda democraţia şi de a suprima opiniile politice marginale.
O victorie a extremei drepte de tip MAGA ar consolida rândurile liderilor populişti europeni favorabili Rusiei, care se opun continuării sprijinului acordat Ucrainei şi încearcă să îşi accentueze legăturile cu administraţia Trump.
Prim-miniştrii Ungariei şi Slovaciei, Viktor Orbán şi, respectiv, Robert Fico, precum şi Alice Weidel, liderul opoziţiei germane de extremă dreaptă, încearcă cu toţii să se urce pe valul MAGA, având totodată simpatii pro-ruseşti, scrie FT.
În ultimele luni, Simion a încercat să minimalizeze ostilitatea sa faţă de Kiev, NATO şi UE - deoarece partidul său face parte din aceeaşi familie politică cu premierul italian de dreapta, Giorgia Meloni, care este un aliat ferm al Ucrainei.
Dar atât Antonescu, cât şi Nicușor Dan au avertizat că, dacă nu reuşesc să câştige preşedinţia, România va deveni un aliat lipsit de încredere, care va face jocul lui Putin, menţionează FT.
Nicușor Dan a descris orientarea politicii externe a ţării drept „cea mai importantă miză pentru aceste alegeri”, adăugând că numai el sau Antonescu ar putea garanta angajamentul continuu al ţării faţă de UE şi NATO.
