DOCUMENT. Care sunt promisiunile Guvernului PNL-USR-UDMR, sub conducerea lui Florin Cîțu

Documentul integral poate fi citit aici.

Citiți în acest articol:

-► Ministerul Transporturilor: 1.000 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres
-► Ministerul Educaţiei: Conectarea de urgenţă la internet a tuturor unităţilor de învăţământ
-► Ministerul Sănătății: Creşterea finanţării până la 6% din PIB, investiţii în infrastructură
-► Ministerul de Externe: Finalizarea MCV şi politici orientate către diaspora
-► Ministerul Lucrărilor Publice şi Administraţie: Scop fundamental, dezvoltarea armonioasă şi recuperarea decalajelor între judeţe
-► Ministerul Afacerilor Interne: O nouă Strategie naţională de ordine şi siguranţă publică
-► Ministerul Justiţiei: Desfiinţarea SIIJ, reorganizarea Inspecţiei Judiciare şi întărirea luptei anticorupţie
-► Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării: Digitalizarea României - punct prioritar
-► Ministerul Culturii: Este nevoie de o reorganizare din temelii a sectorului

Ministerul Transporturilor: 1.000 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres

Citește și

Cum explică șeful PNL numirea lui Sorin Cîmpeanu, fost aliat al lui Ponta, în Guvernul Cîțu

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Noul Executiv îşi propune realizarea, în următorii patru ani, a unui număr de 1.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, la care se adaugă 370 de kilometri de variante de ocolire - în valoare de 5,5 miliarde de lei, fără TVA, potrivit Programului de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat, Florin Cîţu.

Astfel, în afară de proiectele deja demarate, potrivit Agerpres, noul program de guvernare vine şi cu propuneri de proiecte noi de investiţii prin programul de construcţie autostrăzi şi drumuri expres, în baza unor "documentaţii mature şi bine fundamentate, care vor stabili traseul optim şi valoarea de investiţie": Autostrada A8, Târgu Mureş - Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni (aproximativ 311 km) - 36 miliarde de lei, conform Master Planului General de Transport al României (MPGT); Autostrada A7, Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Paşcani - Suceava - Siret (421 km) - 8,2 miliarde de lei, fără TVA, conform analizei multicriteriale; Autostrada A13, Braşov - Bacău (160 km) - 8,8 miliarde de lei, fără TVA, conform MGPT; Autostrada A13, Sibiu - Braşov, în continuarea secţiunii Braşov - Bacău (125 km) - 7,1 miliarde de lei, fără TVA, conform MGPT; drum expres Craiova - Piteşti (loturile 3 şi 4) - 1,3 miliarde de lei, fără TVA, valoare de atribuire a contractelor; drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor - proiecte în valoare de 11 miliarde de lei, fără TVA (drumuri expres Buzău - Brăila, Focşani - Brăila, Brăila - Tulcea, Constanţa - Tulcea, Tişiţa - Albiţa), din care se vor finaliza drumurile expres Buzău - Brăila şi Focşani - Brăila, în valoare de 3,2 miliarde de lei, fără TVA; drum expres Calafat - Lugoj şi reabilitarea/reparaţia capitală a 157 de poduri, considerate prin expertize tehnice drept necesităţi urgente de intervenţie; drum expres Sfântu Gheorghe - Ditrău, respectiv Sovata - Miercurea Ciuc.

Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcţie a unui număr de aproximativ 370 de km de variante de ocolire în perioada 2021-2024, în valoare de 5,5 miliarde de lei, fără TVA, este alt obiectiv cuprins în document. Aici sunt prevăzute, de exemplu, continuarea proiectelor de construcţie variante ocolitoare (VO, centuri ocolitoare): Drumul Naţional Centura Municipiului Bucureşti, cu intervenţiile la cele patru pasaje - Domneşti, Berceni, Olteniţa şi Mogoşoaia, VO Bârlad, VO Timişoara Sud, VO Zalău, VO Satu Mare, VO Târgu Jiu, VO Galaţi, VO Tecuci, VO Mihăileşti, VO Târgu Mureş; demararea unor proiecte noi - Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighişoara, VO Vaslui, VO Giurgiu, VO Sf. Gheorghe, VO Piteşti Vest, VO Timişoara Vest, VO Râmnicu Vâlcea; implementarea în baza unor parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaş, VO Salonta, VO Arad Est, precum şi alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susţine); proiectarea şi ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la reţeaua de autostrăzi.

Nu în ultimul rând, programul de guvernare prevede continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea acestora, respectiv: A3, Autostrada Transilvania (circa 155 de km) - 4,2 miliarde de lei, fără TVA - pregătirea implementării tronsonului Târgu Mureş - Braşov; A1, Autostrada Sibiu - Piteşti: accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu - Piteşti, pe toate cele 5 secţiuni ale proiectului, fiind asigurată finanţarea nerambursabilă prin emiterea deciziei de finanţare de către Comisia Europeană - total investiţie 13,7 miliarde de lei, fără TVA - din care 2,3 miliarde de lei, fără TVA, pentru secţiunile 1 şi 5, pregătirea proiectului - legătura DN7C Curtea de Argeş - A1 (Secţiunea 5 Sibiu - Piteşti) - Râmnicu Vâlcea; A0, Autostrada de Centură a Municipiului Bucureşti (circa 100 km) - aproximativ 5 miliarde de lei, fără TVA; A10, Autostrada Sebeş - Turda - lotul 2 - 550 de milioane de lei, fără TVA (total loturile 1 şi 2 - 1,9 miliarde de lei, fără TVA); DX12, Drum expres Craiova - Piteşti (121 km) - 3,2 miliarde de lei, fără TVA; Drum expres Brăila - Galaţi (12 km) - 530 de milioane de lei, fără TVA; podul suspendat peste Dunăre de la Brăila - 1,9 miliarde de lei, fără TVA.

Totodată, prin document se asumă creşterea mobilităţii în zona Valea Prahovei prin finalizarea proiectării şi licitarea execuţiei lucrărilor pentru construcţia Autostrăzii Ploieşti - Braşov (6,5 miliarde de lei, fără TVA, conform studiului de fezabilitate din 2010); creşterea capacităţii administrative a CNAIR, pentru buna implementare a Autostrăzii Ploieşti - Braşov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) şi realizarea unor investiţii, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).

Ministerul Educaţiei: Conectarea de urgenţă la internet a tuturor unităţilor de învăţământ

Cabinetul Cîţu îşi propune în programul de guvernare mai multe măsuri pe termen scurt şi mediu pentru extinderea accesului la educaţie de calitate pentru toţi elevii, pentru îmbunătăţirea formării cadrelor didactice, pentru finanţarea unităţilor de învăţământ din zone vulnerabile, precum şi pentru digitalizarea unităţilor de învăţământ.

Pentru extinderea accesului la educaţie de calitate pentru toţi elevii se are în vedere alocarea a 6% din PNRR pentru educaţie; deschiderea unor linii de finanţare din fonduri europene pentru construcţia şi/sau modernizarea creşelor şi grădiniţelor sau a altor tipuri de unităţi care furnizează servicii de timpuriu, cu prioritate în zonele cu deficit de ofertă educaţională pentru segmentul de vârstă 0 - 6 ani; deducerea parţială a investiţiei din impozitele plătite de către companiile cu peste 100 de angajaţi pentru a le încuraja să construiască grădiniţe şi creşe; continuarea programelor de sprijin financiar pentru familiile cu posibilităţi reduse, pentru asigurarea pachetului educaţional: acordarea de tichete valorice, vouchere, ghiozdane şi rechizite, din fonduri europene; generalizarea programului "masă caldă la şcoală" şi "şcoală după şcoală".

Guvernul ar urma, conform documentului citat de Agerpres, să adopte şi să implementeze o strategie naţională pentru creşterea gradului de cunoaştere a limbii române de către cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale. Se au în vedere: finanţarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române; finanţarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale; finanţarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităţilor naţionale (inclusiv carte digitală).

Coaliţia de guvernare îşi propune, de asemenea, introducerea bacalaureatului diferenţiat în învăţământul românesc; realizarea unei evaluări complexe a copiilor la intrarea în sistemul de educaţie; dezvoltarea unui mecanism de monitorizare permanentă a evoluţiei educaţionale a unui copil (situaţia şcolară, evaluare psiho-socială şi comportamentală, activităţi extracurriculare) şi semnalizarea din timp a situaţiilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii.

Pentru îmbunătăţirea formării cadrelor didactice, programul de guvernare prevede: focalizarea formării cadrelor didactice către dezvoltarea competenţelor digitale şi de realizare şi utilizare a resurselor educaţionale deschise; revizuirea tuturor programelor de formare continuă disponibile cadrelor didactice şi dezvoltarea sistemelor de recunoaştere şi validare a învăţării dobândite în contexte informale şi non-formale; introducerea sistemului dublei specializări în formarea iniţială a cadrelor didactice.

La capitolul infrastructură educaţională, siguranţa spaţiilor de învăţământ, se au în vedere investiţii prin programele de dezvoltare locală în 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare de 12,5 miliarde de lei; 2.000 şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare de 10 miliarde de lei; 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei); 8 centre universitare - reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei; 40 tabere şcolare, cu o valoare de 1 miliard de lei.

Pentru digitalizarea unităţilor de învăţământ se propune:

* dezvoltarea Platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaţionale digitale ale elevilor, profesorilor şi şcolii. Portofoliul va fi generat automat, după completarea catalogului electronic, şi va cuprinde note, evaluarea sumativă a elevilor pe întreg parcursul şcolar, observaţiile consilierilor şcolari, finalizându-se cu realizarea unui profil şi a unor recomandări de recuperare, dacă este cazul;
* realizarea şi aplicarea bateriilor de teste standardizate digitale în vederea orientării profesionale şi vocaţionale a tuturor elevilor;
* operaţionalizarea Bibliotecii Virtuale şi asigurarea de resurse educaţionale deschise pentru care să acopere integral conţinuturile aferente pregătirii elevilor pentru examenele naţionale până în anul 2021;
* accesibilizarea tuturor resurselor educaţional digitale (inclusiv a Bibliotecii Virtuale) şi pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale şi asigurarea tuturor fondurilor necesare pentru acest scop;
* implementarea generalizată a Catalogului Virtual începând cu anul şcolar 2022 - 2023;
* conectarea la internet a tuturor unităţilor de învăţământ în regim de urgenţă;
* transparentizarea managementului şcolar prin publicarea pe pagina web a fiecărei unităţi de învăţământ a tuturor documentelor de interes public (regulament intern, decizii CA, execuţie bugetară, rapoarte, evaluări externe etc);
* asigurarea competenţelor digitale şi de integrare a tehnologiei în formarea iniţială şi continuă, prin module de tehnologie în programele academice universitare;
* alinierea unităţilor de învăţământ la conceptul de "Smart School", în concordanţă cu Strategia de Digitalizare a Educaţiei din România 2021 - 2027.

Deopotrivă, programul de guvernare prevede finanţarea unor pachete de sprijin pentru şcolile din mediul rural şi/ sau din comunităţi dezavantajate, pentru a atrage cadre didactice motivate şi pregătite care să asigure educaţie de calitate copiilor din aceste zone.

Ministerul Sănătății: Creşterea finanţării până la 6% din PIB, investiţii în infrastructură

Investiţiile în infrastructură, aparatură, atragerea de fonduri europene, crearea capabilităţilor în zonele de risc, pregătirea capitalului uman şi atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităţilor optime pentru tratament şi asigurarea medicaţiei la standarde europene, precum şi programe naţionale ţintite pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor sunt pilonii pe care se bazează programul de guvernare propus de noul Guvern în domeniul Sănătăţii.

Potrivit documentului coaliției PNL-USR-UDMR, citat de Agerpres, depus la Parlament de premierul desemnat Florin Cîţu, o parte importantă a programului de guvernare va fi centrată pe creşterea ponderii şi importanţei prevenţiei, ca parte integrantă din strategia naţională.

''Guvernul va demara şi implementa atât de necesara reformă a sistemului de sănătate care să conducă la îmbunătăţirea speranţei de viaţă a românilor, la creşterea calităţii vieţii şi la îmbunătăţirea accesului pacienţilor la un sistem public de sănătate, modern şi eficient. Sistemul de sănătate românesc se află acum în faţa unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzate de pandemia de COVID-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual'', se arată în programul de guvernare.

Printre priorităţile Guvernului Cîţu se numără elaborarea unei noi legi a Sănătăţii, dar şi continuarea reorganizării instituţiilor publice din domeniu.

Totodată, noul Guvern va urmări creşterea finanţării publice pentru Sănătate până la 6% din PIB, asigurarea unui grad de absorbţie ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului în perioada 2021 - 2027 şi valorificarea acestei oportunităţi ca o sursă suplimentară de finanţare a sistemului de sănătate din România.

Printre obiective se mai află introducerea de criterii de performanţă şi sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat Sănătăţii; dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creşterea ponderii fondurilor private, care să cofinanţeze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate şi iniţierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurenţei în administrarea asigurării obligatorii de bază.

Noul Cabinet îşi propune şi deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori pe modelul Pilonul 2 şi 3 de pensii; în acest context statul îşi va menţine rolul de reglementator, finanţator şi chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS, se arată în programul de guvernare.

Pentru domeniul sănătate, în Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare sunt avute în vedere investiţii în unităţi sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiţii în infrastructura medicală oncologică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi secţiile de oncologie din municipiile reşedinţă de judeţ; investiţii în institutele de boli cardio-vasculare şi secţiile cardio-vasculare din municipiile reşedinţă de judeţ.

Sunt prevăzute investiţii în Sănătate de cel puţin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operaţional Sănătate prin investiţii pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructuri spitaliceşti noi cu impact teritorial major.

În ceea ce priveşte realizarea unei infrastructuri medicale moderne, noul Executiv îşi propune: finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare, precum şi dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova) şi finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanţarea acestora, dar şi înfiinţarea unei Agenţii pentru Investiţii în Infrastructura de Sănătate.

De asemenea, se vor mai avea în vedere construirea a 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de lei; continuarea derulării programului de consolidări şi a altor lucrări de intervenţii pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021 - 2024 fiind de 140.000.000 lei; dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru perioada 2021 - 2024.

Alte obiective din programul de guvernare se referă la: derularea proiectului "Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19" din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanţare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare şi substanţe biocide; reorganizarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, ambulatorie şi spitalicească astfel încât să se poată asigura servicii medicale simultan atât pentru patologiile acute şi cronice, cât şi să se poată răspunde optim în condiţii epidemice/pandemice (să fie asigurate servicii medicale concomitent pacienţilor COVID-19, precum şi celor non-COVID-19); dar şi finanţarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu un obiectiv de minimum 8% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Noul Executiv va urmări şi încurajarea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români ce activează în instituţii din străinătate prin granturi de excelenţă; continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale şi a criteriilor de eficienţă; identificarea soluţiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti) în zonele defavorizate şi mai puţin accesibile; recunoaşterea gărzilor ca vechime în muncă.

Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de pregătire (publice şi private) şi prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, iar concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală - se precizează în programul de guvernare.

Ministerul de Externe: Finalizarea MCV şi politici orientate către diaspora

Eforturile orientate către finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi politici orientate către diaspora - inclusiv mărirea numărului de parlamentari care să reprezinte românii din afara ţării - se numără printre obiectivele Ministerului de Externe, prezentate în programul de guvernare 2020-2024 depus de coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR.

Potrivit documentului citat de Agerpres, la capitolul dedicat MAE este precizat că în mediul extern "România îşi va atinge obiectivele pe baza triadei esenţiale a politicii sale externe: creşterea rolului şi influenţei ţării noastre în UE şi, respectiv, Alianţa Nord-Atlantică (NATO) şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii".

"Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor la nivel UE privind reforma spaţiului Schengen şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept", este precizat în documentul coaliţiei.

În ceea ce priveşte vecinătatea UE, România "va continua să fie un susţinător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest şi Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaţilor, evidenţiate în procesul de reformă, şi a asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilităţii şi securităţii în regiune".

Totodată, arată programul de guvernare, în ceea ce priveşte elaborarea Noului Concept Strategic NATO, va fi acordată o atenţie sporită întăririi coeziunii Flancului Estic "cu impact direct pentru România, mai ales în ce priveşte sporirea securităţii la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea transatlantică".

În ceea ce priveşte relaţia cu SUA, "interesul prioritar va fi acordat în continuare cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România; va continua să fie acordată o importanţă deosebită securităţii energetice, prin sprijinirea eforturilor ministerelor cu responsabilităţi în materie; vor continua eforturile de intensificare a cooperării în domeniul nuclear-civil şi cel al securităţii cibernetice, inclusiv al reţelelor de comunicaţii de tip 5G, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat în august 2019".

De asemenea, arată programul de guvernare, România va continua să susţină parcursul european al Republicii Moldova. Sprijinul oferit de România Republicii Moldova, inclusiv cel financiar, va continua să fie strict condiţionat de acţiunile concrete ale autorităţilor de la Chişinău pentru asigurarea dezvoltării democratice a Republicii Moldova şi a parcursului său european, respectiv de realizarea reformelor esenţiale asumate prin Acordul de Asociere şi prin Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) cu Uniunea Europeană". "Totodată, vor continua acţiunile de sprijin în beneficiul direct al cetăţenilor Republicii Moldova", mai precizează documentul.

Programul de guvernare subliniază că România "va continua susţinerea soluţionării pe cale paşnică a conflictului din estul Ucrainei şi respectarea strictă a regimului de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia, precum şi menţinerea regimului de sancţiuni faţă de Federaţia Rusă".

"În relaţia cu Rusia este necesară în continuare o abordare pragmatică şi predictibilă, care depinde în principal de implicarea de o manieră constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictelor din Vecinătatea Estică, dar şi de alte evoluţii conexe. Respectarea angajamentelor internaţionale şi a dreptului internaţional rămâne o condiţie necesară pentru intensificarea dialogului. Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial", precizează documentul.

De asemenea, programul de guvernare abordează şi subiectul eforturilor de restructurare a MAE pe criterii de eficienţă.

"Concursurile pentru intrarea în Corpul Diplomatic şi Consular al României (CDCR) vor oferi şanse egale tuturor cetăţenilor români. Detaşările vor fi limitate la maximum, iar recursul la pensionari va fi folosit în cazuri excepţionale", se precizează în programul depus de coaliţie.

O amplă secţiune din capitolul dedicat Ministerului de Externe este dedicată comunităţii de români din afara ţării. Unul din subcapitole este intitulat "Diaspora este România".

În document este avansată o cifră legată de numărul românilor care trăiesc în străinătate.

"În prezent, pe lângă comunităţile istorice de români din vecinătatea României, există peste 4 milioane de cetăţeni români în afara graniţelor ţării, această cifră reprezentând peste 20% din numărul total de cetăţeni ai României", precizează programul de guvernare.

De altfel, diaspora ar urma să fie o prioritate a guvernării coaliţiei PNL-USR PLUS-UDMR.

În program este menţionată "înfiinţarea în subordinea Prim-ministrului a unei Echipe Diaspora (ED) permanente, la care să participe MAE, MAI, Ministerul Muncii, Justiţiei, Educaţiei, Culturii, menită să elaboreze strategia şi să coordoneze toate politicile privind Diaspora".

De asemenea, este precizată şi "respectarea prevederilor constituţionale referitoare la norma de reprezentare parlamentară şi, pe cale de consecinţă, mărirea numărului de parlamentari pentru românii care trăiesc în diaspora".

Potrivit programului de guvernare depus la Parlament, o atenţie deosebită va fi asigurată copiilor de cetăţenie română, născuţi în afara ţării.

"Vom menţine un registru al copiilor români născuţi în Diaspora şi ne vom asigura, împreună cu autorităţile locale şi prin centrele comunitare, că au acces, în cazul în care părinţii îşi doresc, la informaţii despre limba, identitatea şi cultura română, inclusiv prin burse de studiu dedicate", arată documentul.

Lucrări Publice şi Administraţie - scop fundamental, dezvoltarea armonioasă şi recuperarea decalajelor între judeţe

PNL, USR PLUS şi UDMR propun prin Programul de guvernare depus miercuri la Parlament investirea a 8 miliarde de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare, a 12,5 miliarde de lei pentru construirea şi reabilitarea de creşe, grădiniţe şi şcoli şi construirea a 10 spitale cu 4 miliarde de lei.

Pe termen mediu, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al celorlalte programe pe care le desfăşoară, are, ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între judeţe şi creşterea calităţii serviciilor publice.

"Unul din obiectivele de investiţii programate pentru perioada 2021 - 2024 este extinderea reţelelor de apă şi canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă şi canalizare aproximativ 53% din locuinţele din România. 8 miliarde de lei vor fi investiţi de Guvern pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru 750 de proiecte depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de lei. Alt obiectiv - soluţii punctuale pentru situaţii speciale: 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori", prevede Programul de guvernare citat de Agerpres.

Coaliţia de centru-dreapta îşi mai propune modernizarea şi reabilitarea a 70% din drumurile judeţene şi locale în următorii 4 ani, prin programele implementate de MLPDA. "7.000 de km de drumuri judeţene dintr-un total de 20.000 km nemodernizaţi vor fi reabilitaţi în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei; 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizaţi în următorii 4 ani. Dintre aceştia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei", conform Programului de guvernare.

Un alt obiectiv al Cabinetului Cîţu este construirea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, propunându-se realizarea a 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli - construcţii noi şi reabilitări, cu o valoare 12,5 miliarde de lei; a 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; a 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei), precum şi reabilitarea a opt centre universitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei. Coaliţia mai vizează realizarea a 40 tabere şcolare (1 miliard de lei), a 40 centre de excelenţă de informare şi documentare pentru copii (400 de milioane de lei).

Pentru sistemul sanitar şi de protecţie socială, se propune construirea, reabilitarea şi dotarea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel naţional, cu o valoare de 9,5 miliarde de lei, reabilitarea a 25 de spitale judeţene - 2 miliarde lei, reabilitarea a 110 spitale municipale şi orăşeneşti - 4 miliarde lei, construirea a 10 spitale, inclusiv maternităţi - 4 miliarde de lei.

Pentru "reducerea poverii administrative", PNL, USR PLUS şi UDMR au în vedere digitalizarea, simplificarea şi debirocratizarea serviciilor publice din administraţie şi automatizarea cât mai multor procese şi interacţiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor, introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-government, creşterea accesibilităţii serviciilor publice online, introducerea "domiciliului" şi "identităţii" electronice pentru fiecare cetăţean.

Potrivit Programului de guvernare, Cabinetul Cîţu îşi propune să promoveze o administraţie în interesul cetăţeanului şi cu orientare către rezultate.

"Evaluarea pentru fiecare instituţie şi fiecare funcţionar va fi în raport cu rezultatele obţinute. Va fi implementat un cadru unitar de competenţe la nivelul administraţiei, o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituţional şi legal stabil, coerent şi eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administraţia publică. Este necesară clarificarea şi consolidarea rolului şi mandatului ANFP, precum şi a capacităţii sale tehnice, astfel încât să devină o instituţie aliniată la standardele de calitate din domeniu în ţările UE. Va fi operaţionalizat un nou cadru de competenţe pentru funcţia publică, reglementat de Codul Administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru ocuparea funcţiilor publice şi care va susţine profesionalizarea administraţiei publice şi creşterea calităţii resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici, formarea şi dezvoltarea lor, precum şi în evaluarea performanţelor individuale", se arată în program.

PNL, USR PLUS şi UDMR urmăresc redefinirea carierei funcţionarilor publici, astfel încât să fie "mai atractivă", cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanţelor, "în prezent doar simulată", pentru a orienta corpul funcţionarilor publici spre atingerea rezultatelor şi pentru a-i responsabiliza faţă de cetăţeni şi mediul de afaceri.

Programul Cabinetului Cîţu mai evidenţiază depolitizarea funcţiei publice şi stabilirea clară a poziţiilor politice în structura administrativă.

"Este nevoie de profesionişti în sistemul public, aşa cum este nevoie şi de decidenţi politici care să poarte răspunderea alegerii opţiunilor de politică publică. În ultimele decenii, aceasta legătură/conexiune dintre politic şi administrativ a fost păstrată de multe ori intenţionat neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt poziţiile de răspundere politică (reprezentanţi politici) şi poziţiile din sistemul administrativ unde administraţia se bazează pe funcţionari publici. Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcţie publică e cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcţionari publici şi bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realităţile pieţei muncii şi bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziţie). Indiferent de decizia finală, este important ca soluţia aleasă să fie urmărită şi implementată complet, fără jumătăţi de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se va clarifica, de asemenea, rolul înalţilor funcţionari publici în sistemul administrativ român, în special al prefecţilor şi subprefecţilor, dar şi al corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv şi generator de costuri pentru bugetul de stat", se mai explică în programul de guvernare.

Ministerul Afacerilor Interne: O nouă Strategie naţională de ordine şi siguranţă publică

Adoptarea unei noi Strategii naţionale de ordine şi siguranţă publică, ce va pune accent pe o prezenţă activă a poliţiştilor în stradă, rezolvarea deficitului de personal, simplificarea administrativă şi transformarea digitală a serviciilor publice sunt câteva dintre obiectivele enunţate în domeniul Afacerilor Interne din programul de guvernare al coaliţiei PNL - USR PLUS - UDMR.

Potrivit documentului, Ministerul Afacerilor Interne va defini şi implementa, împreună cu alţi actori statali şi cu sprijinul societăţii civile, o nouă strategie naţională, care să confere mecanisme şi responsabilităţi precise în planul ordinii şi siguranţei publice.

Implementarea acesteia va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor, comunităţilor şi patrimoniului, prin eliminarea suprapunerilor de competenţă între instituţiile MAI, în principal Poliţia Română şi Jandarmeria Română, şi la consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalităţii - printr-o prezenţă activă în segmentul stradal, în locurile şi mediile cu potenţial criminogen, în raport de concluziile unor analize de risc ce vor avea în vedere nevoile de siguranţă specifice fiecărei comunităţi sau grup vulnerabil.

Căutarea persoanelor dispărute, siguranţa şcolară, prevenirea delincvenţei juvenile, combaterea violenţei domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum şi a infracţionalităţii cu grad ridicat de impact emoţional şi psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru fiecare cetăţean, afirmă guvernanţii.

MAI va urmări ca aceste priorităţi să fie corelate cu cele naţionale şi internaţionale referitoare la prevenirea şi combaterea criminalităţii grave, a celei organizate şi transfrontaliere, precum şi a celei cu impact negativ asupra bugetului naţional şi european.

Un alt punct din programul de guvernare se referă la rezolvarea deficitului de personal la nivelul MAI, întrucât la data de 30 septembrie 2020 gradul total de ocupare a posturilor era de doar 84,97%, iar aproximativ 25.300 de cadre au o vechime de numai cel mult 5 ani.

De asemenea, dezvoltarea unor servicii publice de calitate, mai ales în contextul unei transformări digitale a activităţii MAI, impune gestionarea eficientă a documentelor elaborate de-a lungul timpului. Va continua procesul de optimizare a infrastructurii IT&C, început în anul 2020, urmând a fi extins şi în ceea ce priveşte dezvoltarea şi utilizarea bazelor de date.

România se situează printre statele europene cu cel mai redus grad de siguranţă rutieră. Din perspectiva MAI, acest indicator poate fi îmbunătăţit inclusiv prin adoptarea unor măsuri corecte în domeniul legislaţiei rutiere.

Astfel, va fi reevaluat modul în care sunt utilizate sistemele video de monitorizare a traficului (existente), care ar putea contribui decisiv la reducerea riscului unor accidente rutiere. Informaţiile furnizate de acestea vor fi folosite la impunerea disciplinei în trafic şi, în general, la prevenirea şi combaterea încălcării legislaţiei în domeniu.

Dezvoltarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă ca principală autoritate responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă reprezintă o prioritate a MAI pentru perioada următoare.

Urmând modul de organizare a Poliţiei de Frontieră Române, vor fi realizate optimizări în ceea ce priveşte structura şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

Ministerul Justiţiei: Desfiinţarea SIIJ, reorganizarea Inspecţiei Judiciare şi întărirea luptei anticorupţie

Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, reorganizarea Inspecţiei Judiciare, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor şi întărirea luptei anticorupţie se numără printre obiectivele Programului de guvernare 2020 - 2024 propus de PNL, USR PLUS şi UDMR.

Coaliţia de centru-dreapta susţine desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ministerul de resort urmând să depună în cel mai scurt timp un proiect de lege în acest sens.

Un alt obiectiv este renunţarea la creşterea de la 1 ianuarie 2021 a numărului de judecători din completurile de apel şi contestaţie. Potrivit programului, aceasta este o urgenţă "majoră", având în vedere "pericolul real" de blocaje în instanţe care ar putea fi generat.

O altă urgenţă o constituie, în opinia celor trei formaţiuni, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor.

"La data de 1 ianuarie 2022 urmează să intre în vigoare prevederile legale care vor permite judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi de la Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalului asimilat acestora să se pensioneze la împlinirea vârstei de 60 de ani sau chiar mai devreme, dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani, ori cuprinsă între 20 şi 25 de ani, cu aplicarea unor reduceri minimale. În lipsa unei intervenţii legislative urgente aceste măsuri riscă să cauzeze o scădere severă a efectivului magistraţilor, în special a celor mai experimentaţi dintre aceştia, ce activează la instanţele şi parchetele superioare, ceea ce va putea afecta calitatea actului de justiţie", se explică  în document.

Întărirea luptei împotriva corupţiei şi a infracţionalităţii organizate se numără şi ea printre obiectivele pe termen scurt fixate de coaliţia guvernamentală PNL, USR PLUS şi UDMR.

"Luarea unor atribuţii DNA referitoare la corupţia din justiţie, o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvată a legislaţiei au condus la o încetinire a activităţii DNA. Este necesară o refacere a competenţelor DNA cu privire la corupţia din justiţie. De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic şi uman: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofiţeri de poliţie, procurori, personal auxiliar) atât pentru DNA, cât şi pentru DIICOT", se menţionează în Programul de guvernare.

Coaliţia mai propune în perioada imediat următoare o reformă a Inspecţiei Judiciare, astfel încât aceasta să ofere garanţii sporite de independenţă şi imparţialitate.

"Prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare, inspectorul-şef a dobândit în mod nejustificat o serie de competenţe discreţionare. Pe lângă faptul că a devenit ordonator principal de credite şi unic titular al acţiunii disciplinare, acesta desemnează inspectorul-şef adjunct şi directorii de direcţii, controlând astfel selecţia inspectorilor judiciari, conduce şi organizează activitatea instituţiei, aprobă regulamentul conţinând normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie, iar procedura prin care poate fi revocat din funcţie a fost îngreunată considerabil. Aceste măsuri impietează asupra imparţialităţii inspectorilor judiciari şi a profesionalismului activităţii Inspecţiei Judiciare, cu consecinţa punerii în pericol a independenţei Justiţiei", se indică în document.

Programul de guvernare vizează şi modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA şi DIICOT.

"Interferenţa politică, în mod special din partea ministrului Justiţiei, în procesul de desemnare sau de revocare a conducerii principalelor structuri de parchet din România a dus în ultimii ani la numeroase dispute, de la acuzarea procurorilor că acţionează exclusiv împotriva politicienilor dintr-o anumită tabără şi până la demiterea şefilor de parchete înainte de expirarea mandatelor acestora. De aceea, avem în vedere modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă ICCJ, DNA şi DIICOT prin diminuarea factorului politic şi creşterea rolului CSM în această procedură, ministrul Justiţiei făcând propunerea de numire în funcţie în urma unei proceduri transparente şi obiective de selecţie a candidaţilor, validarea rezultatelor concursului urmând a se realiza printr-un aviz conform al Secţiei pentru procurori din cadrul CSM, iar numirea în funcţie va reveni preşedintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură similară, ce poate fi iniţiată şi de către Secţia de procurori a CSM", propun cele trei formaţiuni.

Pentru obţinerea unor rezultate mai bune pe linia luptei împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri, se are în vedere fie înfiinţarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General, fie crearea unor structuri specializate în cadrul parchetelor.

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării: Digitalizarea României - punct prioritar

Digitalizarea României reprezintă un punct prioritar în Programul de guvernare 2020-2024 al Alianţei PNL-USR-PLUS-UDMR.

"Principalul obiectiv al digitalizării este de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administraţiei publice şi societăţii, creşterea performanţelor şi eficienţei în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovaţii şi tehnologii digitale", potrivit documentului.

De asemenea, se propune ca în demersul strategic să fie acordată o atenţie sporită valorificării potenţialului de digitalizare al companiilor şi instituţiilor din România şi creşterea adopţiei instrumentelor digitale.

"Se va crea cadrul necesar pentru tranziţia la economia şi societatea digitală prin inovaţii şi tehnologii relevante, competitive şi scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi economiei româneşti şi la îndeplinirea obiectivului de convergenţă reală cu partenerii din Uniunea Europeană. Prin mecanisme şi activităţi specifice va fi asigurată creşterea capacităţii României de a dezvolta şi integra inovaţii şi tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii şi sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performanţi în ierarhia europeană, pentru creşterea vizibilităţii la nivel global, dar şi pentru valorificarea potenţialului strategic pe care România îl are în domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calităţii vieţii cetăţenilor şi la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interacţiunii cu instituţiile statului", se arată în program.

Potrivit programului, creşterea extrem de rapidă a economiei digitale se poate face acţionând simultan şi coordonat pe patru axe strategice, care ne asigură un ecosistem digital capabil să funcţioneze, să inoveze şi să transfere servicii şi produse digitale inovative în beneficiul societăţii şi economiei.

Cele patru axe strategice sunt: Administraţie publică digitală; Economie digitală; Educaţie digitală; implementarea unor politici de dobândire/creştere/îmbunătăţire a competenţelor digitale la nivelul întregii societăţi româneşti.

De asemenea, guvernul îşi va asuma derularea evaluării externe, cu experţi selectaţi de Comisia Europeană, a politicilor naţionale în cercetare, dezvoltare şi inovare, a guvernanţei şi arhitecturii instituţionale şi implementarea recomandărilor primite de la Comisia Europeană, prin instrumentul Facilitate în Sprijinul Politicilor, cu finanţare integrală din programul Orizont 2020. Ulterior încheierii evaluării politicilor naţionale în cercetare se va trece la evaluarea de fond a sistemului naţional de cercetare.

Aceste măsuri vor conduce la atragerea şi stabilizarea anual a 100-150 de cercetători români din diaspora şi/sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani; creşterea investiţiilor în infrastructuri de cercetare în vederea valorificării oportunităţilor de integrare în infrastructurile pan - europene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcţionări sustenabile; reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la priorităţile strategice ale Spaţiului European al Cercetării; dezvoltarea resurselor umane înalt calificate în cercetare care să deschidă direcţii de cercetare noi sau să aducă un plus de performanţă celor existente, să formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alţi cercetători din diaspora şi, nu în ultimul rând, să atragă noi fonduri de cercetare.

Ministerul Culturii: Este nevoie de o reorganizare din temelii a sectorului

În domeniul Culturii este nevoie nu numai de o schimbare majoră de discurs, dar şi de o reorganizare din temelii a sectorului, pentru a asigura condiţii elementare legale, financiare, fiscale şi de protecţie socială pentru oamenii şi organizaţii din sector, se arată în programul de guvernare propus de noul Guvern în acest domeniu.

"În condiţiile în care 3,7% din angajaţii din UE lucrează în sectorul cultural - situaţia este, probabil, asemănătoare şi în România, numai ca abia din 2020 putem vorbi despre datele necesare. În 2018, sectorul cultural a generat 3,6% din PIB-ul României, mai mult decât industria extractivă, turismul şi serviciile financiare", se arată în document.

Cultura trebuie privită ca un domeniu de sine stătător (ea însemnând arte vizuale, artele spectacolului, alte arte, patrimoniu, entertainment, industrii culturale şi creative), ca un generator de valoare reală pentru cetăţeni şi pentru societate şi trebuie sprijinită să funcţioneze în relaţie cu celelalte sectoare, pentru a crea valoare economică şi socială, se mai precizează în program.

Acest lucru înseamnă că este necesară crearea unor cadre de lucru interministeriale (cu Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătăţii), intrasectoriale (sectorul cultural public, cel privat şi cel independent din cultură) şi intersectoriale (cu implicarea sectorului de afaceri şi a sectoarelor independente şi private din alte domenii economice şi sociale), conform aceluiaşi document.

"E momentul ca domeniul culturii, reînţeles ca mai sus, să fie ridicat de la stadiul de important în discurs, la cel de important în realitate şi să fie privit întocmai ca celelalte sectoare cheie ale societăţii, adică din dubla perspectiva nevoi-beneficii (care sunt investiţiile necesare pentru dezvoltarea sectorului şi care sunt tipurile de impact social şi economic pe care le vizăm prin dezvoltarea sectorului)", se subliniază în programul de guvernare.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5