De ce este comasarea alegerilor neconstitutionala. Citeste MOTIVAREA DECIZIEI Curtii Constitutionale
Comasarea alegerilor locale si parlamentare ar putea crea dificultati privind exercitarea dreptului de vot, care in final duc la restrangerea acestui drept, complexitatea si durata operatiunilor putand afecta procesul de vot, afirma CCR.
CCR: Comasarea alegerilor ar crea dificultati privind procesul de vot
In 25 ianuarie, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea referitoare la Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea Titlului I al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale 215/2001 si a Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigente, intre care si aceea a stabilitatii normelor juridice in domeniul electoral. Intr-un plan mai larg, stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securitatii juridice, instituit, implicit, de art.1 alin.(5) din Constitutie, principiu care exprima, in esenta, faptul ca cetatenii trebuie protejati contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecuritati pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta risca s-o creeze, impunand ca legea sa fie accesibila si previzibila, se arata in motivarea deciziei privind neconstitutionalitatea.
"Legea criticata, modificand cu mai putin de un an inaintea alegerilor procedura de desfasurare a acestora, se abate de la dispozitiile invocate. O asemenea modificare legislativa intempestiva poate fi de natura sa creeze dificultati suplimentare autoritatilor insarcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptarii la procedura nou instituita si operatiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", scrie Curtea Constitutionala in motivarea deciziei.
Curtea a mai constatat, totodata, ca aceasta reglementare este de natura sa determine dificultati in exercitarea dreptului de vot, dificultati care pot avea ca efect, in cele din urma, restrangerea exercitiului acestui drept.
Astfel, prin organizarea concomitenta a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat si a celor pentru autoritatile administratiei publice locale cetatenii vor avea de realizat o sarcina mult mai complexa – exprimarea optiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune cresterea exponentiala a timpului necesar votarii pentru fiecare cetatean, luand in calcul in acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot in cabine, introducerea buletinelor de vot in cele 3 urne.
"Complexitatea operatiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegatorilor care, independent de vointa lor, nu vor reusi sa voteze in perioada de timp afectata exercitarii votului, pana la inchiderea urnelor", a mai stabilit Curtea Constitutionala.
Acestea sunt si ratiunile practice care fundamenteaza o alta regula prevazuta de Codul bunelor practici in materie electorala, si anume aceea ca procedura de votare sa ramana cat mai simpla, pentru a lasa deplina libertate a alegatorilor de a-si exprima vointa si a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot si la alegeri libere, a conchis CCR.
CCR: Comasarea alegerilor parlamentare si locale determina incalcarea dreptului de a fi ales
Organizarea alegerilor locale si parlamentare la aceeasi data determina incalcarea dreptului de a fi ales, prevazut de articolul 37 din Constitutie, arata Curtea Constitutionala in motivarea deciziei privind neconstitutionalitatea Legii de comasare a alegerilor locale si parlamentare.
"Aceasta intrucat exista situatii in care un candidat care nu a castigat un mandat de ales local (primar sau presedinte de Consiliu Judetean) sa-si exprime dorinta de a participa la alegerile nationale pentru un mandat de parlamentar, lucru perfect posibil, dar numai in cazul unor alegeri care se desfasoara la date diferite. Or, legea criticata prevede ca in cazul organizarii si desfasurarii alegerilor pentru Parlament la aceeasi data cu alegerile pentru autoritatile administratiei publice locale, o persoana nu poate candida in acelasi timp pentru functia de primar si pentru un mandat de deputat sau de senator si nici pentru functia de presedinte al Consiliului Judetean si pentru un mandat de deputat sau de senator", mentioneaza Curtea in motivare.
Astfel, CCR considera ca sunt incalcate articolul 1, alineatul 5 din Constitutie, privitor la obligatia de respectare a acesteia, a suprematiei sale si a legilor si articolul 37 privind dreptul de a fi ales, interpretate in concordanta cu prevederile art.21 alin.(3) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art.25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art.3 din Protocolul nr.1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in aceasta materie.
CCR: Prelungirea mandatelo alesilor locali cu 6 luni incalca principiul periodicitatii alegerilor
Prelungirea mandatelor alesilor locali cu aproximativ sase luni nu se incadreaza in situatiile strict si limitativ prevazute de Constitutie si Legea 215/2001 si incalca principiul periodicitatii alegerilor, iar redimensionarea mandatelor incalca principiul neretroactivitatii legii, a stabilit CCR.
In 25 ianuarie, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea referitoare la Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea Titlului I al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale 215/2001 si a Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Referindu-se la sesizarea privind faptul ca legea criticata stabileste o prelungire cu aproximativ 6 luni a mandatelor alesilor locali, aflati in prezent in functie, CCR argumenteaza cu prevederile articolelor 26 alin.(1), 38 alin.(1), 69 alin.(1) si 93 alin.(1) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001.
Textele legale citate preiau regula instituita de art.63 alin.(1) din Constitutie in privinta mandatelor Camerelor Parlamentului, potrivit careia "Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora", regula ce are la baza principiul periodicitatii alegerilor, respectiv faptul ca mandatul unei adunari reprezentative nu trebuie sa depaseasca o anumita perioada de timp stabilita de Constitutie sau de lege.
"O guvernare democratica cere ca poporul, prin corpul electoral, sa decida la intervale regulate de timp, astfel incat reprezentantii sa reflecte vointa acestuia, poporul fiind informat asupra schimbarilor politice, economice si sociale ce au avut loc intr-o anumita perioada. Periodicitatea alegerilor constituie unul dintre principiile patrimoniului electoral european, enuntate inca din primul articol al Liniilor directoare adoptate de catre Comisia de la Venetia in cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare ('Cele cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european sunt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret si direct. Mai mult decat atat, alegerile trebuie organizate in mod periodic')", scrie Curtea Constitutionala in motivarea deciziei.
Data fiind importanta acestui principiu, exceptiile – cu consecinta prelungirii mandatelor alesilor dincolo de termenele prevazute de lege – sunt strict si limitativ prevazute de Constitutie si de lege, si privesc situatii extreme, cu caracter cu totul deosebit, cum ar fi starea de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav, situatii care nu subzista in cauza, a decis CCR.
"Avand in vedere ca mandatul Camerei Deputatilor si Senatului expira in noiembrie 2012 si ca, potrivit art.63 alin.(2) din Constitutie, alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului, rezulta ca organizarea, la aceeasi data, a alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale va duce la prelungirea mandatului alesilor locali, iar, potrivit textului din lege, durata mandatului se va prelungi mai mult, pana la data validarii noilor alesi. Cauza prelungirii mandatelor nu se incadreaza in nici una dintre situatiile mentionate de Legea nr.215/2001, cauze care justifica, potrivit Constitutiei, prelungirea mandatelor alesilor, incalcand, prin urmare, principiul periodicitatii alegerilor si dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, care consacra obligatia respectarii Constitutiei, suprematiei sale si a legilor", scrie CCR.
Pe de alta parte, judecatorii Curtii Constitutionale au aratat ca redimensionand durata mandatelor in curs ale alesilor locali, legea criticata incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Legea fundamentala.
Sub acest aspect, Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa "ca legiuitorul este liber sa redimensioneze, printr-o lege noua, durata mandatelor functiilor de conducere in alt fel decat legea in vigoare, dar numai pentru viitor, nu si pentru mandatele in curs, altfel ar insemna sa nesocoteasca regula neretroactivitatii legii, care este norma de nivel constitutional, prevazuta in art.15 alin.2 din Legea fundamentala", prin Decizia nr.375 din 6 iulie 2005.
"Argumentele aratate in expunerea de motive la lege in sensul ca organizarea si desfasurarea concomitenta a mai multor scrutine nu reprezinta o premiera, oferindu-se ca exemple in acest sens faptul ca, pana in anul 2004, alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat si alegerile pentru Presedintele Romaniei au avut loc la aceeasi data, prin utilizarea unei infrastructuri electorale comune, sau faptul ca au existat situatii in care s-a organizat, in acelasi timp, referendum si alegeri, nu pot fi retinute, avand in vedere situatiile diferite, atat sub aspectul complexitatii operatiunilor pe care votarea le-a presupus in acele cazuri, pe de o parte, iar, pe de alta parte, faptul ca organizarea concomitenta a alegerilor, respectiv a referendumurilor mentionate nu a modificat cu nimic mandatele in curs respective", a mai stabilit CCR.
CCR: Decaderea instantelor in cauzele impotriva HG privind colegiile uninominale, incompatibila
Instituirea sanctiunii decaderii instantelor judecatoresti investite cu solutionarea actiunii impotriva hotararilor de Guvern prin care sunt delimitate colegiile uninominale reprezinta o sanctiune incompatibila cu rolul si statutul instantelor, nefiind opozabila acestora, arata CCR.
In 25 ianuarie, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea referitoare la Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea Titlului I al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale 215/2001 si a Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Curtea Constitutionala a constatat ca sesizarea privind dispozitiile art.I alin.(3)-(6) din legea criticata, referitoare la decaderea instantelor judecatoresti din dreptul de a solutiona actiunile formulate impotriva hotararilor de Guvern mentionate de lege, sunt intemeiate.
Astfel, potrivit art.I alin.(5) din lege, "actiunile prevazute la alin.(4) ssi anume cele formulate impotriva hotararilor de Guvern prin care sunt delimitate colegiile uninominale unde au loc alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012t se judeca de urgenta si cu precadere si se solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare, termenul fiind unul de decadere. Hotararea se afiseaza, in mod vizibil, la sediul instantei care a pronuntat-o".
Totodata, potrivit art.I alin.(6), "recursul se solutioneaza in termen de 48 de ore de la inregistrare, termenul fiind unul de decadere".
"Aceste prevederi sunt neconstitutionale deoarece stabilesc, sub sanctiunea decaderii, o serie de termene procedurale, inclusiv in ceea ce priveste solutionarea de catre instanta de judecata a unor actiuni prevazute de lege. Or, sanctiunea decaderii nu este opozabila instantei de judecata, pentru ca aceasta este autoritatea care infaptuieste justitia si, prin urmare, normele criticate consacra o imixtiune a legiuitorului in activitatea instantei de judecata", scrie CCR in motivarea deciziei sale.
Judecatorii Curtii spun ca, astfel cum este redactat, textul de lege mentionat instituie o sanctiune pentru instanta de judecata, investita cu solutionarea actiunii impotriva hotararilor de Guvern in cauza, sanctiune incompatibila cu rolul si statutul instantelor judecatoresti. Decaderea reprezinta pierderea unui drept sau privarea de un drept privitor la indeplinirea unui act de procedura, din cauza nerespectarii termenului, a etapei procesuale sau a ordinii procesuale stabilite de lege pentru exercitarea sau conservarea lui.
Astfel, decaderea este o sanctiune procesuala avand, pe de o parte, o functie preventiva, in sensul ca stimuleaza activitatea procesuala al partilor si buna lor credinta in exercitarea drepturilor lor procesuale, iar, pe de alta parte, o functie sanctionatorie, constand in pierderea dreptului sau privarea partii de un drept procesual.
"Decaderea este, prin urmare, o sanctiune care priveste partile in proces, iar nu instanta care solutioneaza procesul si care trebuie sa aplice dispozitiile legale care reglementeaza sanctiunea procedurala in cauza", scrie CCR.
Potrivit judecatorilor CCR, care admit ca, in mod evident, ratiunea legii este aceea de a imprima o anumita celeritate procedurilor pe care le consacra, celeritate impusa de materia reglementata, redactarea acesteia este defectuoasa, asemenea prevederi aduc atingere principiului separatiei puterilor in stat si principiului independentei justitiei.
Totodata, se incalca si liberul acces la justitie al titularilor actiunilor formulate impotriva hotararilor de Guvern prin care sunt delimitate colegiile uninominale unde au loc alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, persoane care, in ipoteza in care instanta de judecata este decazuta din dreptul de a le solutiona actiunile, se afla in imposibilitatea de a-si valorifica in justitie dreptul consacrat de lege.
CCR:Legea 35/2008 trebuie reexaminata, trebuie o procedura speciala pentru romanii din strainatate
Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului trebuie reexaminata, iar o atentie sporita trebuie acordata unei proceduri speciale pentru romanii cu drept de vot din strainatate, scrie CCR referindu-se si la alte decizii prin care a sustinut necesitatea revizuirii legii electorale.
Curtea Constitutionala face referire la Decizia nr.61 din 14 ianuarie 2010, prin care a sustinut ca actuala reglementare a sistemului electoral romanesc prezinta o serie de imperfectiuni si ca se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care sa asigure, sub toate aspectele, organizarea si desfasurarea unor alegeri democratice in Romania.
"In aceasta privinta, Curtea retine ca trebuie, in primul rand, sa se porneasca de la realitatile economice, politice si sociale ale tarii, de la rolul partidelor politice in procesul electoral, de la necesitatea rationalizarii Parlamentului si, in final, sa fie reglementat un tip de scrutin corespunzator concluziilor desprinse si care sa aiba corespondent in tipurile de scrutin care se regasesc in majoritatea statelor europene. Curtea constata ca este necesara o reexaminare de ansamblu a Legii nr.35/2008, care a fost modificata, la doua luni de la adoptarea de catre Parlament, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.66/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.409 din 30 mai 2008, si la 5 luni de la adoptare prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.97/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.630 din 29 august 2008. Prin aceasta din urma ordonanta au fost aduse 92 de modificari si completari legii, in conditiile in care legea adoptata initial de Parlament cu respectarea art.75 si art.76 alin.(1) din Constitutie cuprindea 76 de articole si o anexa referitoare la circumscriptiile electorale", scrie CCR.
Curtea Constitutionala subliniaza ca in cadrul preocuparilor de revizuire a legislatiei electorale, o atentie sporita trebuie acordata posibilitatii cetatenilor romani cu drept de vot care domiciliaza in strainatate de a-si exercita dreptul de vot, in cadrul unei proceduri speciale, care sa se desfasoare in corelare cu orele oficiale ale Romaniei intre care se desfasoara procesul de votare.
Judecatorii CCR fac trimitere si la Hotararea 39 din 14 decembrie 2009 prin care a sustinut necesitatea ca intreaga legislatie electorala referitoare la alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, a Presedintelui Romaniei, alegerile pentru Parlamentul European, precum si la alegerea autoritatilor administratiei publice locale sa fie reexaminata, urmand a fi concentrata intr-un Cod electoral, ale carui dispozitii comune si speciale sa asigure, in concordanta cu principiile constitutionale, organizarea unui scrutin democratic, corect si transparent.
Curtea subliniaza ca reglementarea sistemului electoral trebuie sa se faca, potrivit art.73 alin.(3) lit.a) din Constitutie, prin lege organica adoptata in cadrul dezbaterilor parlamentare, cu respectarea interdictiei prevazute la art.115 alin.(6) din Legea fundamentala si cu respectarea documentelor internationale care stabilesc principiile fundamentale ale unor alegeri democratice.
"Luand in discutie, in acest context, forta juridica a dispozitiilor Codului bunelor practici materie electorala, elaborat de Comisia de la Venetia, invocat de autorii sesizarii, Curtea retine ca, intr-adevar, acest act nu are un caracter obligatoriu, insa recomandarile sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, in raport de care statele – care se caracterizeaza ca apartinand acestui tip de regim – isi pot manifesta optiunea libera in materie electorala, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, in general, si a dreptului de a fi ales si de a alege, in special", mai scrie CCR.
Sursa: Mediafax
Etichete: curtea constitutionala, comasarea alegerilor,
Dată publicare:
03-02-2012 11:25
