Dacian Cioloș: ”Guvernul transformă Roșia Montană într-un prizonier”

Cioloș afirmă că prin această solicitare formulată la UNESCO, statul român ”transformă Roșia Montană într-un prizonier”.

”Roșia Montană este unul dintre cele mai atractive locuri pe care le știu. Un loc de care milioane de turiști s-ar putea îndrăgosti. Prin solicitarea suspendării înregistrării la UNESCO a sitului Roșia Montană, guvernul privează această zonă de un instrument greu de egalat de dezvoltare și promovare.

În acest fel, guvernul transformă Roșia Montană într-un prizonier al unui proces pe care l-au declanșat și complicat exact cei care azi constituie majoritatea politică.

În momentul de față legea patrimoniului din România protejează acest sit și această protecție nu poate fi pusă în discuție de niciun angajament pe care un politician sau altul l-a luat în numele statului nesocotind această realitate. Recunoașterea UNESCO se face pe baza acestei legislații care rămâne în vigoare cu sau fără protecția internațională “suspendată” azi de PSD-ALDE .
Recunoașterea UNESCO ar oferi însă pentru Roșia Montană un mijloc de promovare fără egal pentru o dezvoltare economică și socială durabilă” - a scris pe Facebook Dacian Cioloș.

România a cerut UNESCO să amâne decizia în privinţa sitului Roşia Montană

În iunie, Guvernul român a cerut  reprezentanţilor UNESCO să amâne decizia referitoare la o eventuală includere a sitului minier Roşia Montană pe lista patrimoniului mondial, marcând astfel o nouă schimbare de direcţie într-o saga ce durează de aproape 20 de ani, informează AFP, potrivit Agerpres.

Cunoscut încă din Antichitate pentru importantele sale zăcăminte de aur, acest sit cu galerii miniere romane, unic în Europa, figurează printre cele 30 de dosare care sunt examinate de Comitetul patrimoniului mondial din cadrul UNESCO, întrunit în această perioadă în Bahrain până pe 4 iulie, în vederea includerii în patrimoniul universal.

Situl Roşia Montană face însă obiectul unui arbitraj internaţional solicitat de grupul canadian Gabriel Resources, care a obţinut în 1999 o primă licenţă pentru a deschide o mină de aur cu exploatare în aer liber. Compania canadiană dorea să extragă 300 de tone de aur în următorii 14 ani, folosind cianuri.

După 14 ani, Parlamentul român a stopat definitiv proiectul, pe fondul manifestaţiilor masive ale ecologiştilor şi apărătorilor patrimoniului, care au avertizat în privinţa riscurilor de poluare a mediului şi de distrugere a galeriilor antice de la Roşia Montană.

Grupul canadian s-a adresat jurisdicţiei de arbitraj internaţional a Băncii Mondiale (CIRDI) din Washington şi solicită despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari.

"Nu suntem dispuşi să plătim din buzunarul cetăţeanului cele 4 miliarde de dolari", a declarat Ministerul Culturii într-un comunicat. "Guvernul României nu solicită retragerea dosarului, ci amânarea acestuia până la soluţionarea litigiului", precizează acelaşi document.

Mai multe ONG-uri au cerut în aceste ultime zile autorităţilor de la Bucureşti să nu blocheze dosarul, considerând că în absenţa unei protecţii oferite de UNESCO "zona va fi condamnată la subdezvoltare".

Includerea pe lista patrimoniului mondial ar reprezenta o veritabilă mană cerească pentru situl Roşia Montană, care ar putea să atragă turişti şi să beneficieze de stimulente financiare, afirmă jurnaliştii de la AFP.

Autorităţile de la Bucureşti au ezitat multă vreme să depună acest dosar la UNESCO, încurajând, în schimb, continuarea extracţiei miniere, înainte de a depune totuşi dosarul în 2016.

Articol recomandat de sport.ro

„Europa va încerca să prevină acest lucru!” Lovitura de proporții pregătită la Moscova