Curtea Constitutionala explica de ce DNA nu putea ancheta OUG 13. "Incalcare grava a separatiei puterilor in stat"
CCR arata in motivarea deciziei prin care a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - DNA si Guvern, ca ancheta procurorilor DNA legata de adoptarea OUG 13/2017 nu intra in competenta procurorilor.
Asta deoarece acestia nu pot face cercetari privind oportunitatea si legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor, relateaza News.ro
”In ceea ce priveste Ministerul Public, conduita conforma Constitutiei transpare din (…) abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice.
Alegeri 2024
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”, se arata in motivarea deciziei prin care CCR a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parchetul General - DNA si Guvern, motivare data publicitatii vineri.
Judecatorii CCR spun ca anchetarea emiterii OUG 13 de catre procurori ”echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isI aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale”.
Mai mult, arata CCR in motivarea deciziei, actiunea Ministerului Public ”creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului” care afecteaza buna functionare a acestei autoritati, consecinta fiind descurajarea sau intimidarea legiuitorului delegat (Guvernului - n.red.) de a-si exercita atributiile constitutionale.
”Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numar mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declansate de activitatea de cercetare penala si de formularea unor viitoare acuzatii care pot determina incidenta raspunderii penale, Guvernul este blocat in activitatea sa de legiuitor”, mai explica judecatorii CCR in cadrul deciziei.
Curtea demonteaza punctual toate acuzatiile pentru care procurorii DNA au declansat ancheta in privinta adoptarii OUG 13/2017. Astfel, arata judecatorii, infractiunea de favorizarea a infractorului nu poate fi comisa prin adoptarea unui act normativ.
”In virtutea imunitatii care insoteste actul decizional de legiferare, care este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul inseamna a lasa, indirect, posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat”, se arata in motivarea judecatorilor.
De asemenea, a mai decis CCR, nici infractiunile de conflict de interese, de prezentare cu rea credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui si fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid de a-si folosi influenta sau autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
”Nicio norma legala sau constitutionala nu obliga Guvernul sa-l informeze pe Presedintele Romaniei cu privire la «intentiile» sale in sensul includerii pe ordinea de zi a unei sedinte de Guvern a actelor normative supuse adoptarii si nici sa informeze Parlamentul cu privire la «intentia» sa de a adopta ordonante de urgenta”, arata CCR in motivarea deciziei.
Judecatorii mai spun ca nici oportunitatea si nici legalitatea adoptarii unui act normativ nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala.
Totodata, CCR arata ca extinderea urmaririi penale de catre procurori pentru alte trei infractiuni, in aceeasi speta a OUG 13, in ziua in care DNA si-a declinat competenta in respectiva ancheta ”nu este in logica fireasca a cursului cauzei”.
”In conditiile in care inceperea urmaririi penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul in care Guvernul si- a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva, intrucat depaseste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare. Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale”, au decis judecatorii constitutionali.
Curtea Constitutionala a decis, pe 27 februarie, ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public si Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea in acest sens a fost facuta de catre presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu. Singurul judecator care a facut opinie separata la aceasta decizie a fost Livia Stanciu.
Motivarea Curtii Constitutionale in cazul conflictului constatat intre Guvern si DNA, referitor la dosarul adoptarii Ordonantei 13, va fi determinanta pentru cursul anchetei, a aratat imediat dupa decizia CCR, Ministerul Public.
