„În aceste două luni de zile au fost multe consultări pe acest proiect de lege, pentru că domnul Pîslaru a trebuit să-l preia şi să ajungă la o formă care, pe de o parte, să respecte aceste constrângeri şi să aibă un aviz de jalon îndeplinit din partea Comisiei Europene, pe de altă parte, să aibă un suport politic, pentru că altfel nu poţi discuta de un proiect care să treacă. După nenumăratele întâlniri pe care le-a avut cu sindicatele, a fost acest grup de lucru care a fost organizat sub auspiciile Preşedinţiei, care a fost condus de domnul consilier prezidenţial Burnete, la care au participat toţi reprezentanţii partidelor. Şi toate formulele, toate discuţiile s-au luat de comun acord, în aşa fel încât toate partidele să ştie despre ce este vorba şi s-au parcurs aceste etape”, a declarat Bolojan la finalul unei şedinţe a conducerii PNL.
El a adăugat că au existat două runde de consultări cu Comisia Europeană, răspunsurile fiind „fără echivoc”.
„Ce este foarte important? Este că au fost două runde de consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene, în aşa fel încât estimările iniţiale, care erau mai mari faţă de cele care sunt astăzi, în aşa fel încât să se încerce, cu acomodare, cu presiunile din spaţiul public, sindicate, partide politice - ştiţi retorica din aceste zile - au făcut ca toată lumea să conştientizeze că există nişte limite pe care le putem atinge. Şi, din punctul ăsta de vedere, răspunsurile Comisiei au fost fără echivoc, dar nu înseamnă că Comisia trebuie să ne răspundă nouă, ci noi trebuie să fim nişte oameni responsabili şi să ştim că, dacă sărim peste cal, nu doar că lucrurile vor ieşi prost pentru sectorul public, dar vor ieşi prost pentru România, pentru că asta înseamnă riscuri majore legate de rating, de încredere, ceea ce afectează nu doar salariaţii din sectorul public, ci şi pe cei din sectorul privat”, a afirmat Bolojan.
Potrivit lui Bolojan, „spaţiile de creşteri sunt foarte reduse”, pentru că există condiţionări legate de posibilităţile economice. El a susţinut că aceste posibilităţi ar fi mai mari dacă ar fi redus numărul angajaţilor din sectorul public.
„Din punctul meu de vedere, spaţiile de creşteri sunt foarte reduse, pentru că există aceste condiţionări care sunt date de posibilităţile economiei noastre. Pur şi simplu, aici trebuie să discutăm din nou foarte deschis. Dacă s-ar reduce baza, deci numărul de angajaţi în sectorul public, atunci spaţiile de creşteri ar fi mult mai mari. Dar asta este o măsură care trebuie făcută serios, pentru care n-am avut întotdeauna sprijin. Şi vă aduceţi aminte că atunci când propuneam în anumite instituţii reduceri de personal, se clama tot timpul că este o austeritate sălbatică şi alte elemente de genul acesta, în timp ce, foarte corect, dacă se constată că într-o instituţie publică numărul de angajaţi este mai mare decât cel necesar, în loc să-i plăteşti pe trei oameni prost sau la un nivel mediu, mai bine rămân doi, îi plăteşti bine, sunt şi ei mulţumiţi şi cel de-al treilea se duce în sectorul privat şi aduce un aport real la societate. Şi în felul acesta anvelopa de creştere este mult mai mare, pentru că scade baza, dar mai mult decât atât nu putem să creştem”, a transmis Bolojan.
Cum arată noua variantă a legii salarizării unitare
Proiectul noii legi a salarizării care a ajuns, joi, pe masa liderilor politici, stabileşte valoarea de referinţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice la 4.000 lei, începând cu 1 decembrie 2026, cu posibilitatea de majorare în 2027.
Valoarea de referinţă este cea de la care pornesc toate salariile din sectorul public. Noul proiect de lege vine cu mai multe modificări, majorează coeficienţii de salarizarea pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, este revizuită baza de calcul pentru plata cu ora. În sănătate, este modificat modul de acordare a sporului de ture.
Un reper important pentru viitorul sistem salarial îl reprezintă valoarea de referință. Pentru decembrie 2026 și pentru întreg anul 2027, proiectul stabilește valoarea de referință la 4.000 de lei, față de 4.100 cum era în proiectul refuzat de CE. În anii următori, aceasta ar urma să fie stabilită anual, în funcție de evoluția economică și de cadrul fiscal-bugetar. Proiectul prevede totodată că valoarea de referință nu ar trebui să scadă față de anul precedent. Creșterile viitoare ar urma însă să fie corelate cu posibilitățile bugetare și cu obiectivele privind evoluția cheltuielilor publice.
Nicușor Dan s-a întâlnit, joi, cu liderii partidelor politice. Discuțiile au avut loc după ce Comisia Europeană a respins proiectul legii salarizării prezentat de miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru, cât și variantele alternative propuse pentru anvelopa salarială.
În forma veche, proiectul nu îndeplinea jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce pune în pericol plata fondurilor aferente acestuia, au declarat surse politice pentru Știrile ProTV.
Principalul motiv invocat de Comisia Europeană este impactul bugetar prea mare al proiectului și riscul pe care acesta îl poate genera asupra echilibrului bugetar al României. Sursele citate spun că Dragoș Pîslaru a prezentat mai multe variante privind evoluția anvelopei salariale, inclusiv scenarii care presupun o creștere de 12 miliarde de lei sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026. În discuțiile inițiale era avută în vedere o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei.
