Acesta a precizat că draftul a fost transmis Comisiei Europene pentru verificarea îndeplinirii jaloanelor asumate de România în PNRR, iar Executivul a primit miercuri un punct de vedere din partea Comisiei Europene, care conţine observaţii şi solicitări de clarificare a proiectului.
"Pentru a verifica dacă, într-adevăr, această formulă nu doar că ar putea avea o susţinere la noi, ci este şi jalon îndeplinit, a fost comunicat experţilor Comisiei Europene acest draft, deci acest material de lucru (...) A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observaţii şi în baza acestui punct de vedere Ministerul de Finanţe şi Ministerul Muncii au lucrat, prin experţii lor, în aşa fel încât să reaşeze propunerea (...) Nu au respins propunerea, şi au pus nişte semne de întrebare şi nişte clarificări care sunt de bun simţ", a explicat Ilie Bolojan.
Ce probleme au fost identificate
Premierul interimar a precizat că una dintre problemele semnalate este impactul bugetar al majorării anvelopei salariale.
"E o problemă legată de faptul că, în condiţiile în care creşti anvelopa peste un anumit nivel, trebuie să găseşti diferenţa de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Deci, problema este ca la final, plus cu minus, să te încadrezi în ceea ce poate economia românească", a mai spus Bolojan.
Potrivit acestuia, în cursul zilei de miercuri au avut loc noi discuţii tehnice pe această temă şi urmează încă o rundă de negocieri. El a afirmat că există două scenarii: fie adoptarea unei formule asupra căreia să existe consens, fie pierderea unor fonduri europene în cazul în care România nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate.
"Mâine vom mai avea o rundă de discuţii. Sunt două posibilităţi: sau se ajunge la un consens şi la o formulă de susţinere, pe care eu personal o susţin, şi am discutat şi cu colegii din PNL să susţinem acest proiect pentru că consider că este bun, şi am explicat de ce, pentru România în contextul actual. Sau dacă nu se va ajunge la o înţelegere pe tema asta, atunci vom fi în situaţia în care vom pierde nişte fonduri europene", a mai spus Ilie Bolojan.
Principalele motive invocate de Bruxelles
Miercuri seară, Bruxelles-ul le-a transmis miniștrilor interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru că nu este de acord cu proiectul legii salarizării prezentat de partea română.
Principalul motiv invocat de Comisia Europeană este impactul bugetar prea mare al proiectului și riscul pe care acesta îl poate genera asupra echilibrului bugetar al României. Sursele citate spun că Dragoș Pîslaru a prezentat mai multe variante privind evoluția anvelopei salariale, inclusiv scenarii care presupun o creștere de 12 miliarde de lei sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026. În discuțiile inițiale era avută în vedere o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei.
Potrivit uneia dintre sursele politice, Comisia Europeană nu acceptă nici varianta de creștere cu 16 miliarde de lei și nici pe cea de 12 miliarde de lei, în lipsa unor măsuri compensatorii care să reducă impactul asupra bugetului. Condiția Bruxelles-ului ar fi ca orice majorare suplimentară a cheltuielilor de personal să fie însoțită de măsuri prin care să fie reduse alte cheltuieli. Una dintre variantele discutate ar fi fost diminuarea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război.
Preşedintele Nicuşor Dan se va întâlni joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii din fosta coaliţie guvernamentală şi miniștrii demiși ai Finanţelor şi Fondurilor Europene, pentru a discuta despre stadiul proiectelor finanţate prin PNRR.
Negocierile cu Comisia Europeană sunt importante pentru îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma salarizării în sectorul public care trebuie finalizat până la 31 august. În lipsa unui proiect care să respecte condițiile convenite cu Bruxelles-ul, România riscă să nu poată încasa 770 milioane de euro aferenți jalonului.
