Președintele susține că în următoarele trei luni partidele se vor înțelege și vor adopta legea. Însă un acord mediat de Cotroceni a fost semnat și acum 3 luni. Iar legea tot nu există.
Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu, Florin Manole și Dragoș Pîslaru, patru miniștri au fost la muncă în cinci ani, însă legea salarizării nu a fost adoptată.
Cu acest record rușinos, România se va prezenta la Bruxelles, în fața Comisiei Europene, atunci când va depune cererea de plată numărul 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență, la finalul lunii septembrie.
Anunțul eșecului, făcut de Nicușor Dan
România a închis oficial PNRR, cu jaloane peticite în Parlament pe ultima sută de metri și fără legea salarizării unitare. Anunțul eșecului a fost făcut de președintele Nicușor Dan pe site-ul Administrației Prezidențiale: „Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii”
Sorin Grindeaunu și Ilie Bolojan au dat apoi vina unul pe celălalt, pe Facebook.
”PSD a compromis, în mod iresponsabil și populist, șansa României de a încasa 770 de milioane de euro, de a avea o lege a salarizării care să aducă ordine, mai multă echitate și predictibilitate în sistemul bugetar și, în același timp, de a demonstra că România își poate respecta angajamentele” a scris premierul interimar.
„Dacă PNL a făcut "tot ce a fost posibil", iar acesta este rezultatul, nu credeți că a venit momentul să faceți pasul corect, domnule Bolojan?”, i-a replicat liderul PSD.
Iar, Kelemen Hunor susține că un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă.
Cu doar câteva ore înainte ca Parlamentul să voteze închiderea PNRR, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, trimisese ultima variantă a legii partidelor, dar fără vreun rezultat.
Florin Manole, care era la ministerul Muncii înainte ca PSD să rupă guvernarea, i-a lăsat lui Ilie Bolojan un draft de lege, cu care spune că sindicatele ar fi fost de acord. Însă acel proiect majora costurile cu salariile cu peste 15 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 3 miliarde în plus față de cât a propus Pîslaru în ultima formă, respinsă și de Comisia Europeană.
Acum, viitorul guvern va trebui să se încadreze în limitele impuse de buget în proiectul de lege, dar în același timp să-i mulțumească și pe angajații din Sănătate și Educație.
