„Răspunsul este unul singur: PSD", consideră Pîslaru, conform Agerpres.
Miercuri seara, pe pagina sa de Facebook, Pîslaru a oferit o cronologie detaliată a eșecului, care începe cu mult înainte de mandatul său. „Vreme de 4 ani și jumătate din PNRR, Ministerul Muncii a fost condus de PSD, cu 3 miniștri succesivi. În toți acești ani, PSD nu a pus pe masă niciun proiect și nu a organizat nicio consultare cu sindicatele și partenerii sociali. Au făcut promisiuni despre care știau că nu pot fi onorate și apoi, în stilul caracteristic, au fugit de răspundere", a scris ministrul interimar.
Istoria acestei legi este, de fapt, povestea unor promisiuni neonorate care se repetă. Pîslaru aduce aminte că, la sfârșitul anului 2016, sindicatele au fost convinse să accepte o variantă de lege cu un cost de 50 de miliarde de lei, pentru a nu trece proiectul tehnocrat la care el lucrase timp de șapte luni. „PSD a bătut palma cu sindicatul SANITAS și cu sindicatele din educație, le-a promis ce era limpede că bugetul nu poate duce, a adoptat Legea 153/2017 și, 10 ani mai târziu, constatăm că suntem fix în același punct, dacă nu chiar mai rău", a notat ministrul.
Iar rezultatul este legea salarizării implementată doar în proporție de 60%, cu inechități care au crescut considerabil. Între timp, spun oficialii, „au apărut multiple legi speciale și amendamente punctuale, care au transformat caracterul unitar al sistemului într-o competiție a influenței politice și a capacității fiecăruia de a-și obține sporuri mai mari".
Dezmățul populist în 2023-2024
Pîslaru spune că a încercat să facă „o minune", dar constrângerile bugetare au fost prea mari. Pe masa negocierilor a pus un proiect „elaborat tehnic, nu politic", care pornește „de la constrângerile puternice ale contextului bugetar și de la angajamentul României de a reveni la un minim de disciplină în finanțele publice, după dezmățul populist din jurul alegerilor 2023 - 2024". Proiectul, în valoare inițială de 8 miliarde de lei, a fost ulterior ajustat la 12,1 miliarde, pentru ca, după evaluarea Moody's din 7 august, să fie redus din nou, de data aceasta spre 10 miliarde.
Sănătatea și educația au jumătate din buget
„S-a clarificat, din nou, că nu putem eșalona sectoarele mari, precum educația, și că trebuie să ne încadrăm mai degrabă spre 10 miliarde lei decât spre 12 miliarde lei. Așa am ajuns ca educația să continue să aibă cea mai mare alocare, de 3,3 miliarde lei, iar sănătatea să fie pe locul al doilea, cu 2,9 miliarde lei - împreună, aproape jumătate din tot bugetul propus al legii", a explicat Pîslaru.
Și totuși, reacția sindicatelor a fost una dură. „Am văzut reacția sindicatelor din educație și a SANITAS din sănătate - virulentă și, pe alocuri, violentă", a scris ministrul. În discuțiile cu acestea, spune el, i s-a transmis că „nu îi interesează de unde scoatem banii - că le-a venit rândul și acum toate resursele trebuie duse către ei" și că „nu ar trebui să mă mai obosesc, pentru că au discutat deja cu PSD, AUR, UDMR și minoritățile și au grila agreată". Pîslaru cataloghează aceste abordări drept „o formă de șantaj".
Miza este uriașă: România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR, bani nerambursabili, iar reforma salarizării rămâne doar un deziderat. „România nu pierde azi, din cauza PSD, doar șansa celor 770 milioane euro bani europeni nerambursabili din PNRR, ci și șansa spre o reformă reală și echitabilă în sectorul public, în beneficiul profesorilor, medicilor și personalului sanitar, militarilor și tuturor celor care servesc cu adevărat interesul public", a concluzionat Pîslaru.
