Circ în Parlament, la Legea privind combaterea extremismului. Un deputat AUR a pus muzică rap la microfon: ”Să vă fie rușine”
Deputaţii au adoptat, miercuri, așa-numita ”Lege Vexler”, care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului și care a ajuns din nou în Parlament după ce fost respinsă o dată de președintele Nicușor Dan.
Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Astfel, potrivit Agerpres, s-au înregistrat 173 de voturi "pentru", 101 voturi "împotrivă" şi şase abţineri.
La dezbaterile de miercuri, deputatul AUR Bogdan Velcescu a pus la microfonul plenului Camerei Deputaților o melodie rap de pe telefonul mobil, care are următoarele versuri:
”Așa cum ne-au ucis toți generalii,
executați pentru-nalta trădare,
Și cei care-au fost zdrobiți în bătaie,
Că nu au divulgat locații vizate de anihilare,
Partizani din munți ce nu au acceptat dominația păgânilor,
Ce ne-au blestemat, dar uite că blestemul s-a întors asupra lor,
Când acest uriaș roșu s-a prăbușit,
Sub acțiunea propriei greutăți,
În zeci de țări și bucăți,
Ce încă mai simt pulsul comunist,
Dar care ușor dispare,
Și șantajează Republica Moldova,
Să nu se unească cu noi,
Este ultimul lor act de disperare,
Vorbim aceeași limbă, avem același sânge de român,
Credeți că o să puteți să separați pe hartă ceea ce este de fapt același pământ?”
Velcescu a lansat, apoi, un atac verbal la adresa inițiatorului acestei legi, deputatul comunităţii evreieşti din România, Silviu Vexler, dar și la adresa PSD, PNL, USR și UDMR, care au susținut adoptarea legii.
În schimb, trebuie precizat faptul că - în 4 decembrie - nici președintele Nicușor Dan nu a fost de acord cu conținutul acestei legi.
”Să vă fie rușine, domnule Vexler. Să vă fie rușine PSD, PNL, USR, UDMR și minorități. Să vă fie rușine, că ați ajuns sclavii acestui guvern, care efectiv în cele șase luni, incluzând cele două luni de vacanță, a reușit să treacă acest proiect de lege de două ori prin toate forurile acestei țări, inclusiv președinție, inclusiv CCR. Cum e posibil așa ceva, cum vă puteți trăda strămoșii în halul ăsta? Să vă fie rușine.”, a spus parlamentarul AUR după ce a oprit melodia de pe telefonul mobil.
Povestea agitată a legii Vexler
Legea iniţiată de deputatul comunităţii evreieşti din România, Silviu Vexler, a fost adoptată în forma iniţială, respectiv în cea votată de Senat, în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale.
Pe 21 iunie, legea a fost trimisă la promulgare.
Conform prevederilor art. 146 lit. a) din Constituţia României, în data de 18 iunie a fost depusă o sesizare de neconstituţionalitate din partea deputaţilor aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri, precum şi de deputaţi neafiliaţi, iar în data de 10 iulie preşedintele României a formulat, la rândul său, o sesizare de neconstituţionalitate a legii.
Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 356/2025, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României.
De ce a fost nemulțumit Nicușor Dan de ”legea Vexler”
La data de 3 decembrie 2025, preşedintele României a solicitat reexaminarea legii, întrucât actul normativ trimis la promulgare nu ar îndeplini condiţiile de previzibilitate în ceea ce priveşte conţinutul constitutiv al infracţiunilor pe care le instituie şi ar opera cu categorii juridico-penale insuficient definite, care pot duce la interpretări neunitare şi chiar abuzive, se precizează în raport.
Potrivit Agerpres, proiectul prevede că, prin organizaţie cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, respectiv: ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, şovinismul. În această categorie pot fi incluse organizaţii cu sau fără personalitate juridică, partide şi mişcări politice, asociaţii şi fundaţii, societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute.
Prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înţeleg documente de propagandă politică precum manifeste, afişe, fotografii publicitare, reclame audio-video, statute şi programe care transmit conţinutul doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în sensul menţionat anterior.
Proiectul mai prevede că prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă infracţiunile pentru care au fost condamnate aceste persoane se regăsesc definite în statutele tribunalelor penale internaţionale, precum şi persoana din conducerea statutară a unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale.
Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi. Nu constituie infracţiune fapta dacă este săvârşită în afara unui scop politic sau propagandistic, în interesul artei ori ştiinţei, al cercetării sau educaţiei, în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public sau în scop personal, între particulari.
Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, precum şi de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi.
Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare sau plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, precum şi la persoanele care au făcut parte din conducerea statutară a unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale.
De asemenea, se interzice acordarea numelor acestor persoane unor străzi, instituţii sau alte obiective publice.
Proiectul a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
