Ce prevede reforma administrației publice: reduceri de posturi, impozite mărite și noi atribuții pentru autoritățile locale

Cheltuielile bugetare vor fi reduse în anul 2026 cu 3,367 miliarde lei, ca urmare a aplicării unui proiect de lege privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale și eficientizarea administrației publice.

Lorena Mihăilă

Proiectul a fost pus marți seara în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).

Potrivit expunerii de motive, în perioada 2027–2030, scăderea cheltuielilor bugetare este estimată la aproximativ 5,766 miliarde lei anual, media pe următorii cinci ani fiind de 5,286 miliarde lei.

Proiectul prevede atât creșterea veniturilor bugetare, cât și reducerea cheltuielilor publice. La nivel local, veniturile vor fi majorate prin clarificarea și extinderea bazei de impozitare pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport, inclusiv pentru construcții ilegale.

De asemenea, clădirile construite fără autorizație vor fi impozitate suplimentar cu 100% timp de cinci ani. Alte măsuri includ publicarea listelor cu contribuabili fără restanțe, ca stimulent pentru conformarea voluntară.

La nivel central, sunt eliminate unele scutiri fiscale considerate nesustenabile, precum cele acordate cooperativelor agricole, și este introdusă posibilitatea cesionării creanțelor fiscale către entități specializate, pentru eficientizarea recuperării acestora.

Reduceri de personal

Reducerea cheltuielilor publice va fi realizată și prin diminuarea personalului din administrație: desființarea a 6.102 posturi de consilieri personali, reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului, cu 30% a posturilor din cadrul unităților administrativ-teritoriale și ajustarea personalului din poliția locală în funcție de numărul de locuitori.

Alte economii vor rezulta din plafonarea salariului președintelui ANRSC economie estimată la 190.812 lei/an) şi limitarea salariilor din subordonatele MDLPA prin grile de salarizare, reducerea numărului de membri ai consiliului de administraţie pentru ANCPI, precum şi pentru ANL (economia estimată la 410.444 lei/an) şi reducerea costurilor administrative (asigurarea cheltuielilor centrelor militare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, ceea ce înseamnă o scădere a presiunii pe bugetele locale).

Eficientizarea administrației publice

Proiectul de lege vizează și eficientizarea administrației publice, prin simplificarea proceselor de descentralizare, reguli mai flexibile privind transferul bunurilor statului, rotația obligatorie a funcțiilor publice sensibile, evaluări multianuale bazate pe competențe și posibilitatea ca funcționarii publici să lucreze cu timp parțial în două instituții diferite.

Totodată, actul normativ urmărește îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, inclusiv prin extinderea executării silite asupra unor indemnizații sociale începând cu 2026, interconectarea bazelor de date fiscale și publicarea listelor cu debitori persoane fizice și juridice.

Nota de fundamentare mai precizează că actul normativ va asigura autonomie şi control local sporit, datorită faptului că autorităţile locale primesc atribuţii decizionale asupra jocurilor de noroc, a posibilităţii de a introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activităţi, a dreptului de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice şi ca urmare a înfiinţării Fondului de Regenerare Locală (până la 5% din veniturile locale).

Cheltuieli de personal

Separat, proiectul prevede că cheltuielile de personal din administrația publică centrală vor fi reduse cu 10% în 2026 față de 2025, fără diminuarea salariilor de bază. Reducerea se va realiza prin reorganizări instituționale, reducerea numărului de posturi, limitarea unor sporuri și alte măsuri, cu consultarea organizațiilor sindicale.

„În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi a ministerelor, instituţiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituţii şi autorităţi publice, finanţate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din cadrul altor organe de specialitate ale administraţiei publice, din autorităţile administrative autonome, din alte instituţii, indiferent de modul de finanţare a acestora, cu excepţia cheltuielilor de personal aferente unităţilor şi instituţiilor din învăţământul preuniversitar de stat, se reduc cu 10% faţă de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025. Reducerea de 10% se aplică centralizat asupra tuturor cheltuielilor de personal, respectiv cele înregistrate la nivelul ordonatorului principal de credite şi a celor înregistrate la nivelul ordonatorilor secundari sau terţiari de credite, după caz. Ordonatorii principali de credite pot stabili procente mai mari sau mai mici de 10% pe fiecare ordonator de credite, însă reducerea cumulată în anul 2026 a cheltuielilor de personal trebuie să fie de 10%", se menţionează în proiectul de act normativ.

Pentru reducerea cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite pot aplica, în condiţiile legii, fără a afecta salariul de bază, următoarele modalităţi: reducerea numărului de posturi finanţate; disponibilizarea de personal, în condiţiile legale; reducerea nivelului unor sporuri; alte modalităţi de reducere a cheltuielilor de personal.

„Modalităţile şi procedura de reducere a cheltuielilor se realizează cu consultarea organizaţiilor sindicale din instituţii sau consultarea reprezentanţilor salariaţilor, după caz. În proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2026, Ministerul Finanţelor fundamentează alocările bugetare pe ordonatorii principali de credite prin dimensionarea cheltuielilor de personal diminuate cu 10% faţă de execuţia bugetului de stat previzionată pentru anul 2025", se precizează în proiect.