Crin Antonescu presedinte interimar. Ce poate face si ce nu in aceasta functie

Potrivit Constitutiei, vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces. In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.

Articolul 98 al legii fundamentale prevede conditiile pentru preluarea interimatului functiei. "(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor. (2) Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului", arata textul citat.

Concret, presedintele interimar - cu siguranta, Crin Antonescu - nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii, nu poate dizolva Parlamentul si nu poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.

In rest, toate prerogativele vor fi in mana presedintelui interimar.
De exemplu, potrivit articolului 94 din Constitutie, seful statului numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege si acorda gratierea individuala.

Citește și

Dominic Fritz respinge acuzațiile PSD: „Bolojan a făcut mai multe concesii PSD-ului decât USR-ului”

Mai mult, presedintele - conform articolului 91 din Constitutie - are atributii in domeniul politicii externe:

"(1) Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.

(2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice".

Pentru toate acestea, presedintele emite decrete. Tot presedintele este cel care ii numeste pe magistrati.

Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa.

Potrivit articolului 134 din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii propune presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.

Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei.

Mandatul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Daniel Morar, a expirat, el fiind delegat in aceasta functie, potrivit legii, pana in 16 august, de catre seful sau ierarhic, procurorul general al Romaniei, Codruta Kovesi.

Mandatul lui Kovesi expira in 2 octombrie, insa ministrul Justitiei poate cere revocarea din functie.

De Ziua Justitiei, in 1 iulie, ministrul Justitiei, Titus Corlatean, afirma ca va reflecta zilele urmatoare daca va face propunerile de numiri in functii de conducere la DNA inaintea raportului de tara, intrucat, in cazul unei reactii negative la nivel prezidential, s-ar induce ideea unui nou conflict.

Raportul de tara al Comisiei Europene este asteptat in 18 iulie, oficialii europeni fiind cei care de-a lungul anilor au cerut stabilitate si continuitate la conducerile DNA si Ministerului Public.

"O eventuala propunere astazi sau maine intr-un context politic extrem de framantat, de agitat, care propunere eventual ar introduce un element de reactie negativa la nivel prezidential si practic ar induce ideea unui nou conflict suplimentar, cred ca o astfel de contradictie ar genera mai mult efecte nefavorabile si ar putea avea influenta asupra raportului din iulie. Mai mult decat atat, acel raport se leaga foarte mult de o decizie pe care Romania o asteapta de mai bine de un an - aderarea la spatiul Schengen. Astfel incat, fara sa spun ca nu voi face propuneri, voi face, si le voi face pe baza respectarii criteriilor pe care le-am evocat, profesionalism, independenta, integritate", explica Titus Corlatean.

Declaratia a fost facuta cu doua zile inainte de declasarea uneia dintre cele mai grave crize politice din Romania, soldata cu revocarea presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor, a Avocatului Poporului, cu modificarea Legii Curtii Constitutionale, demersuri care consolideaza pozitia de forta a actualei guvernari.

Contextul de la Bucuresti a determinat-o pe Viviane Reding, comisar european pentru justitie si vicepresedinte al Comisiei Europene, sa incalce cutuma CE de a nu comenta situatii politice interne si sa posteze pe contul sau de Twitter o declaratie in care isi exprima ingrijorarea fata de atacurile la independenta CC. Reding mai spunea ca, pentru ea, "un sistem judiciar functional si independent este o preconditie pentru respect reciproc in Spatiul european de Justitie".

In replica, ministrul Justitiei a declarat, uitand de "efecte nefavorabile": "Astfel de chestiuni puse pe Twitter pot fi o reactie uneori grabita. Avem timp in aceasta perioada sa clarificam si aspectele pe care le-ati evocat. Important este ca institutional sa avem un dialog si va asigur ca-l vom avea cu toti actorii europeni implicati, pentru ca nu cred ca este de datoria lor sa intervina in dispute politice esentialmente interne. Dar lucrurile astea se clarifica, va asigur".

Articol recomandat de sport.ro

Sportiva din Spania care atrage toate privirile. Andrea de la Rosa are 21 de ani | FOTO