Ce categorii de persoane vor beneficia de ajutorul social și economic oferit de guvern

Coaliția a stabilit că ratele pot fi amânate timp de nouă luni, vârstnicii cu pensii mici vor primi un ajutor unic de 700 de lei, iar bugetarii cu salariile înghețate - o parte din majorări. Un ajutor de cinci miliarde de lei, după ce în aprilie a mai fost aprobat unul de 17 miliarde și jumătate de lei. Promotorii acestor idei sunt social-democrații, iar liberalii le-au acceptat fără obiecții.

Liderul PSD Marcel Ciolacu nu a mai vorbit la ședinta coaliției despre impozitul progresiv pe care îl susține. A pus însă pe masă un nou set de măsuri.

În primul rând, 3,2 milioane de vârstnici care primesc lunar mai puțin de două mii de lei pensie ar lua din iulie, o singură dată, un ajutor de 700 de lei.

Bugetarii, adică profesorii, polițiștii sau angajații din administrația publică, care au avut salariile înghețate din 2019, ar urma să primească un sfert din majorările promise. De pildă, o secretară dintr-o primărie care are în grila legii de salarizare 3.000 de lei, dar al cărei salariu a fost înghețat din 2019 la 2.500 de lei, ar urma să mai primească lunar câte 125 de lei.

Firmele și persoanele care au dificultăți financiare pot cere amânarea ratelor pentru o perioadă de nouă luni.

Sunt cheltuieli suplimentare pe care, conform specialiștilor în finanțe, România cu greu și le mai permite.

„Dacă ne uităm la cifra vehiculată în buget pentru anul acesta, probabil că ea deja nu mai este rezonabilă. Întrebarea este unde ne vom opri și din ce anume vom finanța diferența. Noi în prezent ne împrumutăm foarte mult, la costuri din ce în ce mai mari, iar acest lucru ne va costa pe termen lung”, a declarat președintele CFA România.

În mai și iunie, Executivul a adoptat un prim pachet de măsuri economice evaluate la 17,5 miliarde de lei, iar cele convenite acum ar costa 5 miliarde de lei.

Politicienii vin, cel puțin pe hârtie, și cu măsuri care ar trebui să compenseze cheltuielile uriașe. Vor să crească colectarea, să accelereze absorbția fondurilor europene, să stopeze angajările la stat și să diminueze cu 10 procente cheltuielile bugetare.

„Dacă ne uităm la legislația existentă, vedem că de fapt foarte multe persoane și foarte multe companii nu plătesc impozitele și taxele reglementate de codul fiscal român pentru că fie beneficiază de anumite excepții, fie utilizează anumite structuri prin care se sustrag de la plata impozitelor și taxelor. Cred că trebuie țintite măsurile antievaziune pentru a putea colecta mai bine. Chiar și înghețarea angajărilor și înghețarea salariilor tot nu are un impact de scădere pe termen scurt. Ca și creștere a veniturilor fiscale, din păcate dacă ne uităm în ultimii cinci ani, să zicem, nu prea am reușit să creștem procentul de venituri fiscale”, a explicat președintele CFA România.

Singura măsură care nu pune presiune pe buget este posibilitatea de a amâna ratele pentru cei care întâmpină dificultăți. Dar pentru doritori ar putea aduce costuri mai mari pe termen lung. Dobânda, care în prima parte a creditului reprezintă cea mai mare parte din rată, tot trebuie plătită. Pentru suma adunată se face un credit paralel, pentru o durată de până la cinci ani.

„Expresia care a apărut în 2020, că se plătește dobândă la dobândă, este cumva reală pentru că dobânda amânată care se cumulează, se cumulează într-un nou sold, care intră într-un credit ca și cum te-ai împrumuta la momentul acela și da, plătești dobândă la el. Putem vorbi de o creștere de 5-10-15% pentru cele 60 de luni”, a explicat un broker de credite.

Liberalii și social-democrații s-au grăbit să anunțe aceste măsuri. Inițial, erau programate pentru a doua parte a anului, dar, pentru că joi sărbătoresc șase luni de guvernare comună, au decis să marcheze momentul cu noi promisiuni.

Articol recomandat de sport.ro

Clara a spus totul despre iubitul cu 53 de ani mai în vârstă: ”Primesc multe critici”