CCR, despre moţiunea iniţiată de USR şi AUR: "Moţiunea a fost legal iniţiată, semnăturile pot fi trimise şi în copie"

motiune de cenzura, Parlament, USR, PSD, AUR
Inquam Photos / Octav Ganea

Curtea Constituţională a motivat luni decizia prin care a stabilit că există un conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR şi AUR.

Astfel, Curtea Constituțională a precizat că blocarea de către Parlament a dezbaterii şi votării moţiunii reprezintă o încălcare a legii fundamentale.

Decizia CCR pe scurt

Despre semnături: pot fi depuse şi în copie, nu este obligatoriu să fie în original. Moţiunea USR – AUR a fost legal iniţiată

Despre tergiversare: preşedintele Camerei Deputaţilor trebuia să informeze guvernul în ziua depunerii moţiunii, Birourile Permanente Reunite trebuiau să se întrunească şi să stabilească un calendar pentru parcursul parlamentar al moţiunii, iar moţiunea de cenzură trebuia dezbătută şi votată cu celeritate în Parlament.

Moţiunea USR - AUR a fost legal iniţiată

CCR explică în motivarea deciziei că nici Constituţia, nici Regulamentul şedinţelor comune al Camerei Dpeutaţilor şi Senatului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse – în original sau copie (telex/ fax/ fotocopiere/ scanare/ fotografiere etc).

Citește și
scoala israel
Primarul unei comune din Vâlcea vrea să închidă şcolile pentru că nu a primit bani de la Guvern

Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură (...) Semnătura deputatului/ senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură”, se arată în motivarea deciziei CCR.

Mai mult, precizează Curtea, redepunerea în original a semnăturilor nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţial depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură.

În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale”, se mai arată în motivare.

Parlamentul a încălcat Constituţia

Curtea blamează Parlamentul în ansamblul său, pe care îl acuză de încălcarea Constituţiei, pentru faptul că a tergiversat şi blocat dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură depuse de USR şi AUR.

Separat însă, CCR îl acuză atât de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, cât şi Birourile Permanente Reunite (BPR).

Curtea constată că preşedintele Camerei Deputaţilor, în loc să aplice prioritar o obligaţie constituţională – comunicarea moţiunii Guvernului la data depunerii sale –, a ales să convoace în mod succesiv birourile permanente ale celor două Camere, care nu s-au putut întruni din lipsă de cvorum. Astfel, s-a ajuns la încălcarea art.113 alin.(2) din Constituţie”, se arată în motivare.

Totodată, mai precizează Curtea, prin faptul că BPR-urile au stabilit data de 9 septembrie pentru prezentarea moţiunii în Parlament, a fost încălcat Regulamentul şedinţelor comune, care precizează că această prezentare se face în 5 zile. În cazul de faţă, termenul ar fi fost 5 septembrie.

Inabilitatea Birourilor permanente reunite şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor de a ordona această procedură în condiţiile unor tensiuni politice intrainstituţionale a generat o stare generală de confuzie juridică (...) afectându-se stabilitatea şi funcţionalitatea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern. Starea de confuzie juridică a determinat ca moţiunea de cenzură, deşi prezentată în data de 9 septembrie 2021, să nu fi fost dezbătută nici până la data pronunţării prezentei decizii”, se mai arată în decizia CCR.

De asemenea, BPR-urile sunt vinovate şi de faptul că au refuzat, prin nerealizarea cvorumului de către PNL şi PSD, să ia act de depunerea moţiunii de cenzură, astfel încât aceasta să poată fi transmisă plenului comun pentru dezbatere şi vot.

În acest context, trebuie observat şi faptul că acest conflict nu vizează numai perioada 3-7 septembrie 2021, ci este un conflict actual pentru că nici până astăzi Parlamentul nu a stabilit data la care trebuie dezbătută moţiunea de cenzură, sens în care încalcă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la art.113 din Constituţie, potrivit căreia tergiversarea procedurii este incompatibilă cu natura acestui instrument de control parlamentar, astfel că o obligaţie extra legem în spiritul cooperării loiale dintre autorităţi trebuie realizată într-un ritm adecvat menit să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea sa”, se mai arată în motivarea CCR.

Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că acest conflict nu a fost generat de însăşi faptul depunerii moţiunii de cenzură, ci de acţiunile ulterioare incoerente ale Parlamentului, care, în final, a reuşit să comunice Guvernului moţiunea de cenzură şi să asigure condiţiile necesare prezentării ei. De aceea, remediul juridic nu este cel al încetării procedurii de control parlamentar, ci, din contră, al continuării procedurii odată demarate. Aşadar, Parlamentul urmează să dezbată moţiunea de cenzură depusă şi să îşi exprime poziţia prin vot asupra acesteia cu respectarea exigenţelor constituţionale şi regulamentare şi aplicarea principiului loialităţii constituţionale. În acest sens, Parlamentul va ţine seama de natura moţiunii de cenzură, care impune o anumită celeritate a procedurii de dezbatere a acesteia; astfel, ea urmează a fi dezbătută într-un interval de timp şi ritm adecvate menite să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea sa”, concluzionează judecătorii CCR.

Moţiunea de cenzură depusă la începutul lunii trecute de USR şi AUR nu a fost nici acum dezbătută şi votată de Parlament. PNL şi PSD au blocat sistematic moţiunea, chiar şi după decizia CCR din 28 septembrie, pretextând că aşteaptă motivarea de azi.

Între timp, moţiunea USR – AUR a rămas fără obiect, deoarece o altă moţiune de cenzură, depusă de PSD, a fost adoptată cu 281 de voturi, iar Guvernul Cîţu a fost demis.

Citește și...
Doi soți americani, arestaţi pentru spionaj nuclear după ce au vândut secrete unui agent sub acoperire. Unde le ascundeau
Doi soți americani, arestaţi pentru spionaj nuclear după ce au vândut secrete unui agent sub acoperire. Unde le ascundeau

Un american inginer în Marina americană şi soţia sa au fost arestaţi în statul Virginia şi inculpaţi pentru spionaj nuclear în favoarea unui guvern străin, cel căruia i-au vândut informaţii plătite cu criptomonede fiind un agent FBI sub acoperire.

Primarul unei comune din Vâlcea vrea să închidă şcolile pentru că nu a primit bani de la Guvern
Primarul unei comune din Vâlcea vrea să închidă şcolile pentru că nu a primit bani de la Guvern

Primarul comunei Păuşeşti, Cătălin Avan, a anunţat, printr-o postare pe Facebook, că va propune Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă închiderea şcolilor şi grădiniţelor din localitate pe motiv că nu mai are fonduri pentru asigurarea funcţionării.

Georgiana Alexandra Văcaru este noul prefect al Capitalei
Georgiana Alexandra Văcaru este noul prefect al Capitalei

Georgiana Alexandra Văcaru va fi noul prefect al Capitalei, conform unei decizii adoptate, miercuri seară, în Guvern.

Florin Cîțu promite plafonarea prețului la energie. Calculele făcute în Guvern
Florin Cîțu promite plafonarea prețului la energie. Calculele făcute în Guvern

În august, când avea atribuții depline, premierul spunea că statul nu va interveni pentru a plafona prețurile din energie. Acum demis, face, însă, o promisiune.

Recomandări
Primele condamnări obținute de Parchetul European condus de Kovesi. Ce a făcut un fermier italian cu fondurile europene
Primele condamnări obținute de Parchetul European condus de Kovesi. Ce a făcut un fermier italian cu fondurile europene

Justiția din Spania a pronunțat primele condamnări pentru fraude cu fonduri europene într-un caz instrumentat de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi.

Raidul militar isrealian de la Jenin, cel mai sângeros din ultimii ani, ar putea isca o a treia revoltă palestiniană
Raidul militar isrealian de la Jenin, cel mai sângeros din ultimii ani, ar putea isca o a treia revoltă palestiniană

Raidul militar israelian de la Jenin a fost cel mai sângeros din ultimii ani și face ca o revoltă palestiniană să fie mai probabilă.

Ce ar putea România să cumpere de la francezi. ”Nu vom discuta doar despre corvete, ci și despre submarine”
Ce ar putea România să cumpere de la francezi. ”Nu vom discuta doar despre corvete, ci și despre submarine”

România ar urma să cumpere de la francezi cel puțin un submarin, pe lângă cele patru corvete pentru care există un contract în derulare, au declarat surse diplomatice de la Paris, care speră să obțină înțelegeri profitabile în țara noastră.