Proiectul a fost adoptat cu 184 de voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi 16 abţineri. Alţi 68 de deputaţi nu au votat. Actul normativ merge la Senat, care este for decizional.

Declarații de avere

Proiectul a fost adoptat cu mai multe amendamente, unul dintre acesta, aparţinând AUR, referindu-se la obligativitatea depunerii de declaraţii de avere şi pentru soţii, soţiile şi partenerii celor în cauză: „Soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi cu Preşedintele României, cu deputaţii, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuţi la art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, cu şeful Cancelariei Prim-ministrului, cu secretarul general şi cu secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum şi cu asimilaţii acestora din cadrul Guvernului, ministerelor şi altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligaţia de a completa şi depune declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, în aceleaşi termene şi condiţii prevăzute (...)".

Declaraţiile de interese financiare ale acestora vor fi publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Potrivit unui prim amendament al PSD, „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat în mod definitiv că emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese sau starea de incompatibilitate, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni".

Un alt amendament prevede că "persoana prevăzută la aln. 1 (la amendamentul anterior - n.r.) are interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau demnitate publică ori eligibilă, dintre cele prevăzute de prezenta lege, pe o perioadă de pană la 3 ani, care operează de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătoreşti, moment de la care este decăzută din funcţie".

„Persoanelor faţă de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese şi pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicţiei prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respectiv a hotărârii judecătoreşti, le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Persoanelor faţă de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a prezentei legi, le încetează funcţia, demnitatea publică ori mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătoreşti, după caz", potrivit altor amendamente.

Sancțiunile din proiectul de lege

Potrivit proiectului, neaplicarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice de către persoanele care au atributul numirii sau, după caz, al sancţionării, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune. Nerespectarea perioadei de interdicţie de până la 3 ani în conformitate cu prevederile art. 25 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei. În această ultimă situaţie, toate actele juridice sau administrative încheiate direct de către persoana căreia i se aplică interdicţia sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind perioada de interdicţie de până la 3 ani, sunt lovite de nulitate absolută, prevederile art. 23 aplicându-se în mod corespunzător, prevede un alt amendament.

Reprezentanţii USR au acuzat, în plen, că PSD şi AUR au votat împreună amendamente cu referire la Dominic Fritz, respectiv la Nicuşor Dan şi au anunţat că votează împotriva proiectului.

Astăzi, în Comisia juridică, aţi făcut praf această lege, din motive de uri personale. Pentru că PSD are o problemă cu Dominic Fritz şi pentru că AUR are o problemă cu Nicuşor Dan, v-aţi unit PSD cu AUR să faceţi praf o lege şi să o transformaţi într-una profund neconstituţională. Aţi inventat o sancţiune nouă pentru fapte care s-au întâmplat înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, Aţi dat de pământ cu decizia Curţii de Justiţie a UE", a afirmat deputatul USR Radu Mihaiu.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, forul decizional fiind Senatul. 

Fritz a pierdut definitiv procesul cu ANI

Președintele USR și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins recursul împotriva deciziei Curții de Apel Timișoara, în iunie.

Hotărârea menține raportul ANI din 2024, prin care Fritz a fost declarat în conflict de interese administrativ, în legătură cu aprobarea unei documentații urbanistice ce viza un beneficiar reprezentat de un consilier local USR care îl împrumutase anterior în campania electorală.

Instanța a decis: - Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant Fritz Dominic Samuel împotriva Încheierii din 26 ianuarie 2026 şi a Sentinţei civile nr. 63 din 10 februarie 2026 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 18 iunie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.