Un roman acuzat de spionaj a pus in scena o piesa in spatele gratiilor. Pentru cine si-ar fi "tradat" tara
Dan C. Mihailescu prezinta azi un volum dedicat unei personalitati mai putin cunoscute din istoria Romaniei interbelice
Volumul “Din filigrane si surasuri”, prezinta una dintre cele mai interesante figuri din Romania: Ion Valjan, politician, dramaturg, director de teatru, legiuitor, agent german si martir al inchisorilor comuniste. Pe numele sau adevarat Ion Alexandru Vasilescu, Ion Valjan a absolvit Facultatea de Drept la Iasi si si-a dat doctoratul la Paris. A intrat in magistratura, dar s-a ocupat si de teatru. Autor dramatic de succes de descendenta caragialiana, apreciat de G. Calinescu, a publicat cinci comedii si a ajuns directorul Teatrului National din Bucuresti (1923–1924) si director general al teatrelor (1923–1926). A elaborat si a sustinut in calitate de parlamentar noua Lege a teatrelor.
Ca om politic, a facut parte din Partidul National Liberal (1922–1930). Din 1932 a devenit membru marcant al Partidului National Agrar al lui O. Goga, de care s-a despartit in 1935. A publicat texte memorialistice si evocari in reviste incepand din 1921, dar a intrerupt aceasta activitate in 1947, coplesit de arestarea fiului sau. Dupa razboi, a refuzat sa intre in nou-infiintata Uniune a Scriitorilor si sa publice piese propagandistice; arestat (1950) si implicat intr-un proces politic „de inalta tradare", fiind acuzat de spionaj in favoarea Marii Britanii, a fost condamnat la 15 ani de temnita grea. Este autorul singurului spectacol teatral jucat intr-o inchisoare comunista. A murit in detentie.
