Unul dintre aceste puncte forte primește acum o validare puternică din partea unor voci influente din lumea artei cinematografice.
O regizoare de film de origine română, devenită celebră după ce a câștigat anul acesta Oscarul pentru cel mai bun scurtmetraj, laudă cinematografia românească și spune că țara noastră a produs unele dintre cele mai bune filme din ultimele două decenii, la nivel global.
„Cred că, în ultimii 20 de ani cel puțin, unele dintre cele mai bune filme din lume au fost românești. Am urmărit de mult ceea ce în alte părți este numit „Noul Val Românesc” și chiar am scris despre el”, spune Natalie Musteață, într-un interviu realizat de Andreea Esca.
Ideea este întărită și de soțul ei, regizorul și scenaristul Alexandre Singh, care semnează, alături de Natalie Musteață, regia filmului “Two People Exchanging Saliva”, câștigătorul Oscarului din acest an la categoria scurtmetraj.
De ce sunt filmele românești apreciate la nivel internațional
Filmele românești sunt apreciate pentru autenticitate, forță narativă și capacitatea de a reflecta profund realitatea socială.
„Noul Val românesc”, fenomenul la care fac referire Natalie Musteață și Alexandre Singh, este curentul cinematografic minimalist și realist care a revoluționat industria de film din România începând cu mijlocul anilor 2000, propulsând cinematografia noastră în topul festivalurilor internaționale.
Această mișcare a consacrat o generație de regizori de succes și a adus în palmaresul cinematografiei românești producții multipremiate la Cannes și Berlin. Printre cele mai apreciate filme româneşti incluse în acest fenomen global se numără:
- „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” – capodopera regizată de Cristian Mungiu, distinsă cu trofeul Palme d'Or și cu Premiul Academiei Europene de Film, în 2007
- „Poziția copilului” și „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” – drame și satire premiate cu Ursul de Aur la Berlin.
- „Moartea domnului Lăzărescu” – filmul de referință al lui Cristi Puiu, care a lansat oficial mișcarea.
- „Fjord” – noul lungmetraj semnat de Cristian Mungiu, marele câștigător Palme d'Or din acest an.
Natalie Musteață: „Cred că energia creativă și felul în care cinematografia românească a reușit să ajungă la un public internațional sunt cu adevărat remarcabile.”
Regizoarea a dezvăluit că interesul său pentru „Noul Val românesc” nu este recent, ci vine de ani buni, perioadă în care a documentat și analizat acest fenomen artistic.
Urmărește în video de mai sus declarația lui Natalie Mustățea.
De ce cred regizorii străini că România „are ceva de spus”
Cinematografia românească este puternică deoarece reflectă experiențe istorice și sociale profunde, inclusiv trauma comunismului.
„Cred că cinematografia românească este foarte puternică pentru că oamenii de aici au ceva de spus”, spune Alexandre Singh.
El a făcut o paralelă cu cinematografia din Iran, ca exemple de culturi creative care au trecut prin regimuri autoritare, iar această experiență se regăsește în filme.
„Acea traumă generațională care încă influențează societatea cred că este una dintre temele care se simt în Noul Val românesc”, spune Singh.
Cine e Natalie Musteață
Natalie Musteață este o regizoare de origine română, care a a obținut recunoașterea globală anul acesta, după ce a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun scurtmetraj, cu filmul Two People Exchanging Saliva.
Natalie s-a născut și a crescut în Statele Unite, unde a studiat Științe Politice, înainte de a trece la Istoria Artei. Provine dintr-o familie românească cu o importantă moștenire culturală. Tatăl ei, artist la rândul său, este fiul marelui regizor de teatru Alexa Visarion, iar mama sa, Roxana Marcoci, este curator principal al departamentului de Fotografie al celebrului Museum of Modern Art (MOMA) din New York.
Este a doua femeie din istoria de aproape 100 de ani a muzeului, într-o asemenea poziție de conducere.
Povestea Roxanei Marcoci are și ea toate ingredientele unui film de Oscar. La 18 ani, s-a alăturat Mișcării Goma, din 1977, o manifestare publică de apărare a drepturilor omului din perioada comunistă, denumită așa după mentorul ei, scriitorul Paul Goma.
Roxana Marcoci, mama Nataliei: „Eram interogați zilnic, iar unii dintre cei care făceau încă parte din grup au fost trimiși la muncă forțată. Goma a fost închis, iar, în cele din urmă, după aproximativ trei luni de presiuni și supraveghere intensă din partea Securității, Guvernul a decis că nu ar trebui să devenim un fel de martiri. Ni s-au dat pașapoartele și ni s-a spus că trebuie să părăsim țara în maximum 24 de ore. Am plecat fără cetățenie. Mi-a fost retrasă cetățenia română, așa că am devenit refugiat politic la Paris, în 1977.”
Vezi mai jos interviul cu Roxana Marcoci, mama Nataliei Musteață.
.webp)
