Doar unu din trei români știe să folosească internetul și pentru altceva decât divertisment. “Suntem pe ultimul loc în UE”
Doar unu din trei români știe să folosească internetul și pentru altceva decât jocuri, clipuri pe Youtube și rețele sociale. Ceilalți nu știu cum să dea un e-mail sau să-și plătească online facturile.
Potrivit raportului DESI (Digital Economy and Society Index) al Comisiei Europene, suntem pe ultimul loc din UE, în ceea ce privește competențele digitale de bază. Asta deși 80% dintre gospodării, inclusiv cele din mediul rural, sunt conectate la internet.
Deputatul Sabin Sărmaș, șeful comisiei IT&C din Camera Deputaților, și fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, a explicat, într-o discuție cu realizatorul I Like IT Marian Andrei, că acest lucru se vede, din păcate, și în instituțiile publice.
“Sunt cerințe simple chiar și pentru un copil de clasa I. Din păcate, sunt și funcționari publici care nu au cunoștințe digitale de bază”
Sabin Sărmaș: “Pe înțelesul tuturor, (competențele digitale de bază) înseamnă capacitatea de a crea un document în Word, un tabel în Excel, de a modifica o imagine, de a o edita. Nu lucruri foarte complexe, la un nivel extrem de avansat, ci doar la un nivel de bază, care este util într-o activitate zilnică, la locul de muncă, sau pentru uz personal.
Așadar, sunt cerințe simple chiar și pentru un copil de clasa I. Din păcate însă, sunt și funcționari publici care nu au cunoștințe digitale de bază.”
Sabin Sărmaș este de părere că legislația ar trebui modificată în așa fel încât instituțiile publice să nu mai poată angaja funcționari fără o minimă experiență în folosirea calculatorului și a internetului.
România s-ar putea digitaliza gratuit, în maxim trei luni, cu platforma folosită de Republica Moldova
Digitalizarea României se produce foarte lent, spune Sabin Sărmaș, care amintește că soluția vine din două direcții: Legea Interoperabilității, care elimină clasicul “dosar cu șină”, și proiectul Cloud-ului guvernamental, o bază uriașă de date a tuturor instituțiilor din țară.
Una dintre soluții pentru a accelera digitalizarea ar fi să implementăm platforma de interoperabilitate folosită deja de Republica Moldova, care ne-o oferă gratuit.
Sabin Sărmaș: “(Autoritățile) o pot lua de la frații noștri moldoveni și să o pună în producție, și poate fi gata în trei luni.. Nu au nevoie de mai mult de atât, și putem să avem primele scenarii: nu mai mergem la Registrul Comerțului. De ce? Pentru că se iau toate actele de acolo. Nu mai mergem, nu mai dăm niciodată copie de buletin.
Ideea de document, fie el și electronic, trebuie să dispară din mintea noastră, pentru că noi suntem într-o lume a datelor, iar datele nu le mai vezi pe un document.”
Sabin Sărmaș spune că, la nivel legislativ, se discută inclusiv posibilitatea de a amenda instituțiile care refuză sau tergiversează digitalizarea, proces care ușurează sarcinile cetățenilor.
Peste jumătate de miliard de Euro, bani europeni, pentru digitalizarea României
În ceea ce privește Cloud-ul Guvernamental, România are alocat un buget de 560 de milioane de euro, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Uniunii Europene.
Spre deosebire de proiectul eRomânia, care fost un eșec răsunător al autorităților, Cloud-ul Guvernamental, care va gestiona și interconecta bazele de date ale tuturor instituțiilor administrației publice centrale, va fi implementat sub supravegherea Comisiei Europene.
Sistemul va deveni funcțional până în 2026.
