Războiul din Ucraina ne-a făcut să fim mai atenți la hrana pe care putem să o producem intern, astfel încât să nu mai depindem de importuri.

România este o țară care își poate hrăni integral populația, însă mai bine de jumătate din alimentele consumate vin din alte țări.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a declarat într-un interviu pentru Știrile ProTv că începând din acest an vom vedea mai multe fabrici de procesare, dar și depozite pentru fermieri, astfel încât să nu mai exportăm cereale și alte alimente de bază, pentru că nu avem unde să le procesăm în țară, și să importăm apoi produsele finite.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „S-a iscat acea isterie cu uleiul. România produce anual cam 3 milioane de tone de semințe de floarea soarelui. Ne acoperim necesarul de consum de ulei rafinat din procesarea a 1,2 milioane de tone. 700, 800 de mii sunt procesate și comercializate ca ulei de floarea soarelui, iar un milion de tone este exportat ca materie primă. Avem posibilitatea acum să construim fabrici de procesare a uleiului și să nu mai exportăm semințe ca materie primă, ci să exportăm direct produs finit.”

În orice conflict există și o oportunitate, iar România poate să devină un jucător important pe piața europeană și chiar mondială a exporturilor de cereale, în principal.

Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii: „România este o țară stabilă, un stat care își poate hrăni populația, avem suficiente produse agroalimentare și în general producem mai mult decât reușim să consumăm. Ceea ce transformă țara noastră într-o țară cu potențial de export. Și de aici apare oportunitatea. Producția, din punctul meu de vedere, este aproape de maxim, pentru că la agricultură nu putem vorbi de condiții ideale. Ce poate face România, este să utilizeze în viitor fiecare bucățică de pământ disponibil, astfel încât chiar și terenurile care trebuie păstrate neproductive sau lăsate în repaos în conformitate cu legislația europeană. Depindem foarte mult de schimbarea unor tehnologii, de îmbunătățirea tehnologiilor folosite, a verigilor tehnologice, a comasării terenurilor, pentru că noi avem foarte divizate. Putem să vorbim despre creșterea producțiilor și randamentul producțiilor, ținând cont de fertilizanții pe care îi folosim, nivelul lor.”


Ministrul promite că nu vor lipsi îngrășămintele

O creștere a producției depinde de fertilizanții folosiți în câmp, însă criza îngrășămintelor îngreunează agricultura în ferme. Ministrul spune că nu vom duce lipsă de fertilizanți, chiar dacă fabricile noastre s-au închis.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Vom găsi, este în preocuparea mea să găsim noi surse de aprovizionare cu fertilizanți, am avut o vizită de stat în Iordania, o țară producătoare de fertilizanți pe bază de fosfor și potasiu. Am avut și alte întâlniri cu furnizori de îngrășăminte la nivel global. Și nu întâmplător am reluat activitatea Comisiei pentru punerea Fertilizanților pe piață. (..) eu vă asigur că există și alte surse de aprovizionare cu fertilizanți și deja vedem cereri venite din partea comercianților pentru a li se permite dreptul de punere în piața din România.”

Producția depinde și de irigații, mai ales că agricultura românească este direct dependentă de vreme. Din cele 9,4 milioane de hectare de teren arabil, doar 1,3 milioane au un sistem de irigație. Însă nici acesta nu funcționa, în 2020, peste tot, ci doar pe 470 de mii de hectare, potrivit INS.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Nimic nu se poate schimba peste noapte, trebuie să înțelegem că decizii luate în anumite momente istorice ne cauzează problemele de astăzi. Am avut un sistem de irigații pe 3 milioane de hectare, cine l-a furat? Cine l-a distrus? Nu vei putea reuși, și nicio țară nu are întreaga suprafață arabilă dotată cu sisteme de irigații. Am avut săptămâna trecută o lege votată în Parlament, o lege care vizează modernizarea sistemului de irigații, dar am introdus și componenta de desecare. Pentru prima dată, am creat cadrul legal pentru sisteme locale de irigații, în ferme. Prea mult timp ne-am uitat doar la sistemul principal, fără să ne uităm la oportunitatea pe care fermierii o au de a-și construi sisteme proprii de irigații.”

O problemă rămâne și asocierea fermierilor, care le-ar permite să își valorifice mai ușor marfa. România are în continuare cele mai fărâmițate ferme. În țara noastră, dimensiunea medie a unei ferme este de 3,7 hectare, suprafață care nu permite să faci o agricultură eficientă. Spre comparație, la vecinii bulgari, o fermă are în medie 20 de hectare.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Avem 820 de mii de fermieri înscriși la APIA pentru o suprafață totală de 7,7 milioane de hectare. Din păcate, pe 30% din această suprafață obținem 70% din producția totală de cereale. Ceea ce ne arată că pe 70% din suprafață obținem 30%. Eficiența este în performanță. Cu cât vom face tranziția mai repede către ferma de performanță unde vor fi folosite semințe autorizate, tehnologie mai performantă, unde fermierii se vor asocia. Și exact aceste deziderate le avem în strategia de agricultură. Dar să nu își imagineze cineva că există în buzunarul Ministerului Agriculturii o baghetă magică, pe care în momentul în care o scuturăm, mâine se întâmplă toate aceste lucruri.”