Care sunt motivele pentru care România nu are autostrăzi și trenuri de mare viteză: ”S-au tot schimbat miniștri, proiecte”

Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, susține că țara noastră ar putea să ceară mai mulți bani de la Uniunea Europeană pentru infrastructură rutieră sau feroviară, doar că nu o face.

Acesta este unul din motivele pentru care nu avem autostrăzi, cale ferată modernizată sau trenuri de mare viteză. În plus, susține demnitarul de la Bruxelles, miniștrii Transporturilor se schimbă prea des, numărul de miniștri ai Transporturilor din ultimii ani depășește cu mult media europeană.

Adina Vălean a făcut declarațiile pentru emisiunea ”Interviurile lui Vitalie”, difuzată pe www.stirileprotv.ro în trenul de pe ruta Brașov – București, într-un vagon de clasa a II-a. Comisarul European ajunsese la Brașov cu Trenul European ConnectingEurope.

Cum este într-un tren din România
 

Vitalie Cojocari: Cum este într-un tren din România din Clasa a II-a după ce ați fost într-un tren European?

Citește și

40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiu. Interviu cu Dumitru Prunariu

Adina Vălean: Mi se pare foarte bun. Condițiile par foarte bune. Ruta Brașov-București este satisfăcătoare pentru pasageri în ceea ce privește timpul, ca alternativă la ruta rutieră.

Vitalie Cojocari: De ce ați ales să vă întoarceți de la Brașov la București cu trenul?

Adina Vălean: Pare mai scurt și mai comod decât cu mașina.

Adina Vălean povestește că după ce a văzut un reportaj ”România, te iubesc!” și-a dat seama că țara noastră are mari probleme cu infrastructura feroviară, probleme care depășesc discuțiile sofisticate de la Bruxelles.

Vitalie Cojocari: Spuneați că ați văzut un reportaj ”România, te iubesc”” despre calea ferată din România, cu șuruburi care lipseau. Care este imaginea pe care v-ați făcut-o despre calea ferată după ce v-ați uitat la acel reportaj?

Adina Vălean: Am zis că acel reportaj ar trebui cu adevărat văzut și de colegii mei din alte țări europene, de autoritățile din România. Arată că suntem foarte în urmă și că investițiile în calea ferată sunt deficitare, aș spune chiar în această parte din Europă. În momentul de față, la Bruxelles, avem discuții și elaborăm politici sofisticate în jurul trenurilor, dar realitatea este că există o nevoie mare de investiție în căile de transport, practic, în șine, în material rulant, în vagoane de marfă sau de pasageri pentru a putea face politici foarte sofisticate în jurul acestui mijloc de transport.

Vitalie Cojocari: 45 de kilometri pe oră este viteza comercială pentru CFR Călători sau pentru trenurile care transportă pasageri. Ce se poate face în situația în care avem o viteză atât de mică, mai mică decât în Al Doilea Război Mondial?

Adina Vălean: Totul se învârte în jurul investițiilor în infrastructură. Sunt două lucruri de făcut: trebuie de investit în infrastructură la standarde de calitate, să permită viteză mai mare, sunt chestiuni legate de semnalizare și managementul traficului. Pentru toate există bani europeni. România a prins în PNRR mai multe proiecte feroviare. Sunt patru miliarde pentru feroviar dacă punem la socoteală fonduri pentru vagoane electrice, pe hidrogen.

Vitalie Cojocari: 12 trenuri pe hidrogen care trebuie cumpărate, cum vi se pare această idee a României, în condițiile în care este o idee nouă și pentru Europa?

Adina Vălean: Da. Nu sunt foarte multe trenuri pe hidrogen în Europa, deci este foarte revoluționar, dar dacă asta a fost una din prioritățile asumate, sigur că noi nu putem spune decât că hidrogenul este un combustibil alternativ pe care îl sprijinim ca idee la nivel european. O bună parte din căile ferate nu sunt electrificate și sunt multe rute în care înlocuirea unui tren diesel cu un tren pe hidrogen ar fi sustenabil din punctul de vedere al mediului. Oportunitatea nu am stabilit-o la Comisie, foarte bine, sunt niște proiecte pilot.

Vitalie Cojocari: Nu mai bine ne orientăm spre altceva?

Adina Vălean: Da, pentru că ar trebui să avem și șine pe care să meargă trenurile acestea. Apropo de documentarul dumneavoastră (n.r. reportajul ”România, te iubesc”), dar sunt investiții și în infrastructură prinse în PNRR, 3.5 miliarde euro. Detaliile sunt stabilite bine.

Vitalie Cojocari: Stăm bine pe hârtie.

Adina Vălean: Da, dar planul este bun. Acesta este primul pas. Sigur, pasul doi este să se implementeze.

Vitalie Cojocari: Și la noi unde se rupe? De ce s-a rupt până acum?

Adina Vălean: Pentru că s-au tot schimbat proiectele. În timp, mobilitatea politică a miniștrilor a făcut ca și proiectele să se schimbe. Prioritățile se schimbă. Eu înțeleg democrația, oamenii se pot schimba, dar este important ca proiectele și importanța lor să fie stabilă, să rămână constantă. Apoi sunt proceduri greoaie juridice, licitații... Suntem interesați să nu existe întârzieri în infrastructură, pentru că există obligația să definitivăm în 2030 lucrările la structura de bază, TENT-core.

Vitalie Cojocari: Primăria Capitalei a vorbit despre trenurile metropolitane să fie făcute prin PNRR. Nu s-a întâmplat acest lucru.

Adina Vălean: Este sigur că noi nu am putut indica ce să se introducă sau nu. Am încercat să introducem la standarde proiectele propuse. Orice poate fi o idee. Totuși, rămâne un subiect deschis pentru celelalte mecanisme financiare care vor fi puse la dispoziția României.

Vitalie Cojocari: Ați spus că avem o mare problemă în ceea ce privește instabilitatea. Cât de grav este asta?

Adina Vălean: Face parte din viața politică. Adevărul este că la noi numărul de miniștri ai Transporturilor în ultimii ani cred că depășește cu mult media europeană. Important este să rămână proectele și să aibă o anumită stabilitate. Știm că nu se întâmplă asta.

România nu a atras suficiente fonduri europene
 

Despre infrastructura rutieră, Adina Vălean spune că este o problemă și pentru că România nu a atras suficiente fonduri europene.

Vitalie Cojocari: O mare durere a României este lipsa de autostrăzi. Ați ajuns comisar european pe Transporturi. Înțelegeți de ce România nu poate să construiască autostrăzi?

Adina Vălean: Pentru că nu există o guvernanță stabilă a proiectelor.

Vitalie Cojocari: Ce se întâmplă dacă până în 2026 România nu reușește să construiască această autostradă (n.r. Autostrada Moldovei)?

Adina Vălean: Felul în care funcționează acest PNRR este că noi ne-am asumat anumite obiective, borne. Banii se virează în măsura în care ai atins borna sau ți-ai îndeplinit obiectivul asumat. Poate să însemne 10 km de autostradă sau montarea unor stații. Atunci vin și banii. Dacă respectăm aceste obiective, banii vor veni la fiecare etapă. Nu ajungem la un anumit obiectiv, nu vin banii pentru acel obiectiv. Sper să ne ținem de treabă.

De ce stăm rău la numărul de morți pe șosele
 

Vitalie Cojocari: Stăm foarte rău la numărul de morți pe șosele raportat la populație. V-ați lămurit de ce?

Adina Vălean: În primul rând, infrastructura nu este pusă la punct. Este nevoie de investiții și nu se fac. Amenajările în punctele negre implică investiții de finalizare. În centrele urbane aceeași infrastructură este folosită de mai multe moduri de transport, scutere, pietoni, mașini pe trotuar. Toate aceste lucruri sporesc riscurile. De pildă, separatoarele de benzi, un sens giratoriu în loc de intersecție, pasaje la nivel de cale ferată.

Vitalie Cojocari: Există posibilitatea să introducem pe fonduri europene autostrada Comarnic-Brașov?

Adina Vălean: Sigur, dar ea nu a fost introdusă până acum.

Vitalie Cojocari: Pentru că România nu a introdus-o?

Adina Vălean: Da.

Vitalie Cojocari: Pe ce fonduri?

Adina Vălean: Pe orice. Pe fonduri de coeziune, pe fonduri regionale. Nu a fost propusă, nu este ca și cum ar fi fost propusă și a fost respinsă. Comarnic – Brașov nu a fost niciodată propusă. Probabil că a fost considerată prioritară închiderea A4.

Vitalie Cojocari: Adică este vorba de Sibiu-Pitești. Și nu se poate merge în paralel?

Adina Vălean: Cineva trebuie să propună proiectul. România trebuie să propună finanțarea europeană. Nu este singura finanțare de pe lumea asta, dar nu a fost propusă până acum Comarnic – Brașov pe finanțare europeană.

Ar putea da faliment Tarom?
 

Comisarul European susține că Tarom nu ar trebui să repete soarta Alitalia și să falimenteze.

Vitalie Cojocari: Suntem într-un moment în care Tarom abia supraviețuiește, așteaptă fondurile Covid și ajutorul de stat.

Adina Vălean: Dar fondurile Covid știu că au fost date anul trecut și pentru BlueAir sub forma unor împrumuturi. Nu știu care este stadiul lor, trebuie să-i întrebați pe cei de la Ministerul Transporturilor sau companie. Pentru ajutorul de stat știu că este în analiza Comisiei Europene, un ajutor de stat cu restructurarea.

Vitalie Cojocari: Alitalia a fost declarată falimentară. Există riscul să se întâmple același lucru și cu Tarom?

Adina Vălean: Alitalia s-a restructurat în alt tip de companie. Nu este în momentul de față cazul pentru Tarom, este vorba de un ajutor de stat pentru restructurare. Nu este aceeași situație cu Alitalia. Eu sper să nu falimenteze, Doamne ferește!

Trenurile de mare viteză ar putea să devină o realitate în România, doar că Uniunea Europeană nu poate impune idee, aceasta trebuie să vină tot de la București.

Motivul pentru care nu avem trenuri de mare viteză
 

Vitalie Cojocari: Când ar putea să aibă România trenuri de mare viteză? Este un vis sau o realizare concretă?

Adina Vălean: Eu sper să se întâmple. Noi discutăm că sunt mari diferențe între planuri și ambiții în funcție de spațiul în care te afli. Se discută de conectarea marilor capitale europene cu trenuri de mare viteză. Este important să ai tren de mare viteză ca să oferi servicii pasagerilor, ca să aleagă trenul în raport cu avionul, care este mai poluant, dar știm că dacă depășește două ore și jumătate ca alternativă, atunci nu este o soluție. Am văzut că unde s-a introdus ca soluție în Europa, între două orașe, de exemplu, Madrid – Barcelona, pasagerii preferă acest mijloc de transport că este rapid. Îl preferă avionului. S-ar putea întâmpla și la noi. L-am auzit pe prim-ministru că vrea să facă un salt, să ne îndreptăm spre trenuri de mare viteză. Cheia rămâne în infrastructură.

Vitalie Cojocari: Trenul de mare viteză trebuie să aibă peste 250 de kilometri pe oră.

Adina Vălean: Este adevărat, dar să lăsăm standardele. Dacă luăm o rută București – Cluj, dacă o imaginezi în atâtea ore, dacă ai un tronson dificil unde nu atingi această viteză, dar în altele viteza este suficient de mare pentru ca timpul per ansamblu să fie mai comprimat. În felul acesta trebuie să gândim proiectele. Nu putem avea constant viteza 250 km/h.

Vitalie Cojocari: La Bruxelles discutați despre România, despre trenuri de mare viteză care ar putea lega București de Budapesta, Sofia, Chișinău?

Adina Vălean: Nu este o percepție bună. La Bruxelles nu discutăm despre România anume. România ar trebuie să discute despre această proiectare. Noi dăm trenduri, noi dăm politici, bune practici, asigurăm banii, dar acestea sunt chestii pe care să ți le asumi ca țară. Deci, dacă România vrea să fie conectată cu Budapesta cu trenuri de mare viteză, Comisia și Europa susține acest proiect, dar nu o să spunem noi ”Vino să faci asta”.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale