„Pur și simplu i-au măcelărit”. Mărturii tulburătoare ale unor supraviețuitori din masacrul din Israel
Zeci de tancuri și mii de soldați israelieni sunt la frontiera cu Fâșia Gaza, gata să înceapă o incursiune terestră. În timp ce responsabilii cântăresc riscurile și beneficiile, aviația bombardează sistematic ținte din Gaza.
Civilii palestinieni, care speră să se refugieze în Egipt, așteaptă cu orele la punctul de trecere de la Rafa, care, când este deschis, când închis. Între timp, bilanțul carnagiului comis de Hamas, în sudul Israelului, a depășit o mie de morți, după ce armata a găsit câteva sute de cadavre în kibutzuri distruse. Există și supraviețuitori, care au povestit terifiați ce au făcut ca să scape.
Noa se numără printre norocoșii care au scapăt cu viață din masacrul comis de Hamas în kibutul Reim, unde foarte mulți tineri din întreaga lume participau la un festival. Indiferent care ar fi fost deznodământul pentru ea, a vrut neapărat să lase o mărturie.
Noa Kalash, supraviețuitoare: „Am stat în tufiș timp de opt ore. Opt ore nu am scos un sunet, nu am putut să vorbim, să respirăm sau să ne mișcăm. Auzeam ce se întâmplă în jurul nostru, auzeam împușcături peste tot. Nu știu câți prieteni am pierdut. Știu doar că cei care nu au fugit, ca mine, au fost uciși pe loc.”
Imaginile care nu contenesc să apară redau dramatic panica și haosul care s-au instalat odată cu năvala teroriștilor. Doar câțiva agenți de securitate erau la fața locului.
- Ieșirile de urgență? Dar de ce? Ce se întâmplă?
Polițist
- Mergeți în față, în direcția copacilor. Nu există spațiu unde să vă adăpostiți. Plecați.
- Cum adică nu există adăpost?
- Urcă în mașină. Urcă-te odată!
- E un atac terorist!
Și un cuplu a avut șansa. I-a salvat rapiditatea deciziei.
Hai Cohen, surpavietuitor: „Când au început împușcăturile, am sărit în mașină și am apăsat pedala de accelerație. Am gonit pe câmpul din dreapta noastră. Auzem împușcăturile, gloanțele ne loveau mașină, am văzut jeepurile și motocicletele celor din Hamas. Împușcau tineri sub influența alcoolului, a drogurilor, nici măcar o confruntare eroică, egală, pur și simplu i-au măcelărit.”
Foarte mulți au fost însă împușcați în mașini în timp ce încercau să fugă. Teroriștii sunt în mijlocul șoselei și trag într-un șofer prin parbriz. Câteva clipe mai târziu, mașina se vă izbi de un alt vehicul oprit pe marginea drumului.
Surpaviețuitori: „La un moment dat, când alergam dinspre corturi spre locul central al festivalului, era... Alergam printre cadavre... Tocmai pornisem motorul au început să tragă și înspre noi... Atunci am fost împușcată în umăr, din spate... Nici nu știu cum... Prietenul meu striga nu te opri, nu te opri. Apăsam la maxim pedala de accelerație... Am văzut că poteca se termină, așa că am virat spre dreapta... Sângeram puternic, am încercat să-mi dau seama ce e cu mâna mea. M-am legat cumva cu mâneca bluzei ca să opresc sângerarea...”
Numai în locul unde s-a ținut festivalul au pierit secerați de gloanțele teroriștilor sau sfârtecați de grenade 260 de oameni. În kibutul Reim, n-au avut mari șanse nici cei care au căutat scăparea într-un buncăr. Luptătorii Hamas s-au filmat în timp ce aruncau grenade într-un asemenea adăpost, în timp ce țineau sub amenințarea armei civili care nu apucaseră să se ascundă. Cei care ieșeau înfricoșați din adăpost sunt mitraliați pe loc.
Nic Robertson, corespondent CNN: „Când pătrunzi înăuntru te izbește mirosul. E evident ce s-a petrecut aici, în locul în care oamenii au căutat refugiu. Se văd urmele de gloanțe peste tot pe pereți. Nu cred că voi înainta mai mult. E absolut clar după sângele de pe perete, după urmele de gloanțe, că teroriștii au intrat și i-au ucis pe oamenii nevinovați care au căutat refugiu în acest adăpost.”
Potrivit armatei, 1.500 de militanți palestinieni au fost uciși în sudul Israelului de la începutul asaltului Hamas. În confruntări precum aceasta în care doi polițiști evrei gonesc după mașină unor teroriști reușesc să-i oprească și să-i anihileze.
Și sora unei femei a fost ucisă la festival.
Maayan Adam, sora victimei: S-a scuns mult timp sub o mașină, iar fratele nostru plecase într-acolo după ea. Chiar când se apropia de kibut, alături de soldați, iubitul ei a l-a sunat și i-a zis că murise.”
- „Au găsit-o sub camionetă?”
Maayan Adam: „S-a prefăcut moartă, dar (teroriștii) au vrut să se asigure și au tras în ea. Sunt momente când mă gândesc, o să spun ceva foarte dur acum, că avem... noroc că e moartă și nu „moartă vie” în Gaza, răpită de indivizi al căror scop în viață e să provoace suferință.”
Într-adevăr, zeci de tineri care participau la evenimentul din Reim au fost luați ostatici. Maayan Zin caută cu înfrigurare și cu sufletul sugrumat de groază înregistrări video cu ostatici răpiți de Hamas. Între aceștia, și fiicele ei.
Maayan Zin: „Întâi, sora mea mi-a trimis o fotografie a fiicei mele cea mare, Dafna. Era așezată pe o saltea, undeva în Gaza.”
Mesajul în arabă este: „Îmbrac-o în haine de rugăciune - este mai bine".
Maayan Zin: „Ele sunt viața mea. Tot ce am vrut în viața asta. Pentru asta trăiesc eu, să fiu mamă...”
Uriel, fratele unui ostatic, Elkana Bohbot: „Cineva mi-a spus (la telefon): „Tocmai l-am văzut pe fratele tău într-un video, care era trimis din partea cealaltă, din Gaza”. I-am spus că nu pot să cred așa ceva, că râde de mine... I-am cerut apoi să-mi trimită acel video. De atunci și până acum sunt în șoc... Nu știu ce să fac, nu mai am niciun fel de informație.”
Ucigașii s-au filmat în timp ce inspectau casele israelienilor, se uitau în frigidere lor, sau le omorau animalele de companie.
Yifat Zailer, verișoara unei femei răpite: „Sâmbătă dimineață am primit imagini cu verișoara mea și cei doi copii ai ei răpiți de Hamas. O puteam vedea în imagini cum își ținea copiii la piept. Copiii au nouă luni și și trei ani. Nu știm ce s-a întâmplat cu soțul ei.”
Nici un alt tânăr nu mai știe nimic de soarta soției lui.
Ido Nager, soțul unei femei răpite: „Celine n-a ajuns la petrecere, era cu doua prietene, erau pe drum când a căzut o racheta lângă ele. M-a sunat. Am glumit puțin, ne-am zis că totul o să fie bine. Mi-a spus că întoarce și o ia spre casa și că vin soldații. Apoi am pierdut legătură, i-am găsit mașina, era sânge pe dinafară, mai era și o motocicletă a teroriștilor și o grenadă neexplodata...”
Cei doi au o fetiță de 6 luni, iar Ido este copleșit de nenorocirea care i-a lovit.
Ido Nager: „Copilul meu are nevoie de mama ei. Tocmai urma să se întoarcă la muncă, după concediul de maternitate. Fetița are atâtea nevoi și eu nu știu cum să mă descurc.”
