„Israelul trebuie tras la răspundere. Este îngrozitor”. Un înalt demnitar condamnă bombardamentele lui Netanyahu

"Israelul trebuie tras la răspundere pentru ceea ce face", a declarat Michael Martin pentru postul irlandez RTE."Condamn bombardarea continuă a Gazei. Este şocant. Este îngrozitor. Nu este justificat sub nicio formă şi în niciun chip".

Viceprim-ministrul (Tanaiste) şi ministrul de externe au apărat poziţia guvernului irlandez în legătură cu un cazul susţinut de Africa de Sud, în care acuză Israelul de genocid la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ).

"Se investighează deja de către Curtea Penală Internaţională (CPI) în ceea ce priveşte crimele de război, care pot include genocid, aşa că este deja în curs de investigare", a spus Martin.

El a mai spus că Irlanda a transmis observaţii legale către CPI cu privire la ocuparea unor părţi din Cisiordania şi a alocat instanţei fonduri suplimentare în valoare de trei milioane de euro pentru a-i permite să investigheze acuzaţiile de crime de război.

Martin a mai spus că Irlanda va lua în considerare să se alăture cazului juridic al Africii de Sud odată ce se trece de etapele preliminare."Africa de Sud a înaintat un caz preliminar în instanţă (CIJ), Israelul a răspuns, nimeni nu s-a alăturat încă de fapt în acel caz şi nici nu i se poate alătura acum - nici măcar Palestina"."Pentru că instanţa va emite o hotărâre provizorie pentru a răspunde la ceea ce a urmărit Africa de Sud, care este exact ceea ce urmărim şi noi, acelaşi lucru: o încetare imediată a ostilităţilor şi a războiului, accesul nestingherit al ajutorului umanitar în Gaza".

El a spus că Irlanda va acţiona în acelaşi mod în care a procedat în legătură cu un caz CIJ, în care Ucraina a acuzat Rusia de încălcare a Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. Martin a spus că au examinat cazul legal timp de aproximativ 12 săptămâni înainte de a se alătura cazului Ucrainei."Şi vom lua în considerare acest lucru foarte serios, desigur", a spus el despre cazul Africii de Sud.

"Deoarece acestea sunt convenţii legale, va dura ani să se rezolve, între timp, trebuie să ne concentrăm pe obţinerea unei încetări a focului".

Martin a spus că va vedea ce se poate face la nivelul UE "ca să se facă presiuni mai puternice asupra Israelului pentru a se opri".

Premierul irlandez Leo Varadkar a declarat că guvernul său nu intenţionează să se alăture cazului Africii de Sud, spunând că este nevoie să de multă atenţie în definirea genocidului.

El a declarat:"Aş fi puţin inconfortabil să acuz Israelul, un stat evreu, de genocid, având în vedere faptul că şase milioane de evrei - peste jumătate din populaţia evreilor din Europa - au fost ucişi. Aş crede doar că trebuie să fim puţin atenţi în folosirea unor astfel de cuvinte, dacă nu suntem absolut convinşi că sunt cele potrivite".

Conform Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, sunt considerate genocid actele comise cu intenţia de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios.

Netanyahu respinge condiţiile puse de Hamas pentru un acord de eliberare a ostaticilor israelieni

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins duminică ceea ce Hamas spune că ar fi condiţii pentru a pune capăt războiului şi a elibera ostaticii, care ar include retragerea completă a Israelului din Fâşia Gaza, unde Hamas ar urma să guverneze în continuare, relatează Reuters.

"În schimbul eliberării ostaticilor noştri, Hamas cere încetarea războiului, retragerea forţelor noastre din Gaza, eliberarea tuturor criminalilor şi violatorilor", a declarat Netanyahu într-un comunicat. "Şi să lăsăm Hamas neatins", a adăugat Netanyahu. "Resping categoric termenii de predare a monştrilor din Hamas", a anunţat Netanyahu.

În timp ce avioanele israeliene au reluat bombardamentele asupra oraşului Khan Younis din sudul Fâşiei Gaza, un oficial de rang înalt al Hamas, Sami Abu Zuhri, a declarat pentru Reuters că refuzul liderului israelian de a pune capăt ofensivei militare din Gaza "înseamnă că nu există nicio şansă pentru întoarcerea prizonierilor (israelieni)".

În cadrul unui acord negociat la sfârşitul lunii noiembrie de Statele Unite, Qatar şi Egipt, peste 100 dintre cei aproximativ 240 de ostatici luaţi prizonieri în Gaza în timpul atacului Hamas din 7 octombrie au fost eliberaţi în schimbul a 240 de palestinieni deţinuţi în închisorile israeliene. De atunci, Netanyahu s-a confruntat cu presiuni tot mai mari pentru a asigura eliberarea celor 136 de ostatici care au rămas în captivitate.

Forumul Familiilor Ostacilor şi Persoanelor Dispărute a cerut într-un comunicat ca Netanyahu "să declare clar că (Israelul) nu va abandona civilii, soldaţii şi alte persoane răpite în atacul din octombrie".

"Trebuie să avansăm cu acordul acum", a cerut acesta. "Dacă premierul decide să sacrifice ostaticii, ar trebui să dea dovadă de leadership şi să împărtăşească în mod onest poziţia sa cu publicul israelian", a punctat organizaţia.

Şi rudele ostaticilor, la un protest organizat în faţa reşedinţei lui Netanyahu, au cerut acţiune. "Avem nevoie ca guvernul să rezolve acum problema pe care au creat-o şi să îi aducă imediat acasă pe aceşti ostatici", a declarat Jon Polin, tatăl lui Hersh Goldberg-Polin.

NETANYAHU REFUZĂ CU OBSTINENŢĂ UN STAT PALESTINIAN

Netanyahu a adoptat, de asemenea, o poziţie mai fermă decât înainte în ceea ce priveşte problema statului palestinian. "Nu voi face niciun compromis în ceea ce priveşte controlul deplin al securităţii israeliene asupra întregului teritoriu aflat la vest de râul Iordan", a declarat el.

Preşedintele american Joe Biden a declarat vineri că a vorbit cu Netanyahu despre posibile soluţii pentru crearea unui stat palestinian independent, sugerând că o cale ar putea implica un guvern nemilitarizat.

Netanyahu a părut sâmbătă să respingă remarcile lui Biden privind crearea unui stat palestinian după încheierea războiului împotriva Hamas în Gaza. Cei doi nu sunt de acord cu privire la faptul că palestinienii ar trebui să aibă un stat, o soluţie pe care Biden a susţinut-o pentru a obţine pacea pe termen lung.

În declaraţia de duminică, Netanyahu a repetat că va insista asupra "controlului deplin al securităţii israeliene asupra întregului teritoriu la vest de Iordan". Netanyahu a mai declarat că a rezistat cu fermitate "presiunilor internaţionale şi interne" pentru a schimba această poziţie şi că va continua să facă acest lucru. "Insistenţa mea este ceea ce a împiedicat ani de zile înfiinţarea unui stat palestinian care ar fi reprezentat un pericol existenţial pentru Israel", a spus el.

Articol recomandat de sport.ro

OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”