„Este cea mai sacră datorie!”. Mark Rutte a stabilit „prioritate absolută” a NATO. România, menționată de șeful Alianței
Miniştrii Apărării din NATO şi-au încheiat, vineri, cele două zile de discuţii cu un angajament de a sprijini în continuare Ucraina, de a strânge legăturile cu partenerii din Asia-Pacific şi de a consolida descurajarea şi apărarea Alianţei.
„Consolidarea descurajării şi a apărării noastre este prioritatea principală a acestei Alianţe, deoarece menţinerea în siguranţă a celor un miliard de oameni ai noştri este cea mai sacră datorie a NATO”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, după reuniunea miniştrilor apărării.
Abordând problema încălcării spaţiului aerian al aliaţilor de către dronele ruseşti, secretarul general a subliniat că apărarea aeriană şi antirachetă rămâne o prioritate a Alianţei, iar în acest context a menţionat incidentul de joi cu încălcarea spaţiului aerian în România.
Mark Rutte a ţinut să dea asigurări că NATO este solidară cu România şi a lăudat autorităţile române şi SACEUR (comandamentul suprem al forţelor aliate din Europa) pentru „răspunsul lor rapid şi eficient”.
Acest lucru a fost posibil, în parte, deoarece NATO intensifică supravegherea pe flancul său estic, ca parte a unui efort mai amplu de consolidare a descurajării, a arătat Rutte. El a subliniat că pentru aceasta, aliaţii achiziţionează sute de avioane de luptă moderne şi sisteme de apărare aeriană.
Avertizând cu privire la „retorica din ce în ce mai iresponsabilă” a Rusiei, secretarul general a spus că descurajarea nucleară a Alianţei rămâne „vitală” pentru menţinerea păcii, prevenirea coerciţiei şi descurajarea agresiunii.
Rutte a schiţat trei direcţii esenţiale pentru asigurarea securităţii membrilor Alianţei - o capacitate industrială de apărare mai mare, lanţuri de aprovizionare mai sigure şi noi tehnologii.
Pe de altă parte, este nevoie de standarde comune pentru muniţii şi de mai multe achiziţii comune pentru a reduce costurile şi a îmbunătăţi uşurinţa de utilizare în rândul aliaţilor.
Joi, miniştrilor apărării din statele membre NATO li s-au alăturat pentru prima dată omologii lor din Australia, Japonia, Republica Coreea şi Noua Zeelandă pentru discuţii privind provocările de securitate comune, inclusiv în contextul Ucrainei şi al sprijinului pe care China, Coreea de Nord şi Iranul îl acordă efortului de război al Rusiei. Mai târziu în cursul zilei de joi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat miniştrilor în cadrul Consiliului NATO-Ucraina şi a prezentat o imagine de ansamblu a planului său pentru încheierea războiului.
Discuţia miniştrilor apărării cu omologul lor ucrainean, Rustem Umerov, s-a axat pe cele mai urgente nevoi ale Ucrainei, inclusiv echipamentele şi pregătirea.
Secretarul general a remarcat că sunt în plină desfăşurare lucrările în vederea înfiinţării noului comandament al NATO din Germania care se va ocupa de coordonarea asistenţei în materie de securitate pentru Ucraina, precum şi de formarea trupelor ucrainene, fiind vorba de un pachet de ajutor militar în valoare de 40 de miliarde de euro.
Rutte a reiterat că drumul Ucrainei către aderarea la NATO este ireversibil. „Ucraina va fi membră a NATO, nu există niciun dubiu cu privire la acest lucru, iar până când acest lucru se va întâmpla, ne vom asigura că Ucraina are tot ceea ce îi trebuie pentru a se impune”, a spus el, evitând să răspundă solicitării preşedintelui ucrainean, care vrea, ca punct de plecare al planului său pentru victorie, ca Ucraina să primească necondiţionat invitaţia să adere la NATO.
Operaţiunile NATO în Balcanii de Vest şi în Irak au fost, de asemenea, pe ordinea de zi a reuniunii de două zile a miniştrilor apărării din NATO.
Etichete: mark rutte, NATO, romania,
