Zelenski: Ucraina va cumpăra arme din UE şi SUA dacă liderii europeni îi aprobă împrumutul finanţat cu activele Rusiei
Volodimir Zelenski a cerut joi liderilor UE să aprobe rapid un împrumut de 140 de miliarde de euro, finanțat din fondurile rusești înghețate, promițând că banii vor fi folosiți pentru cumpărarea de arme din Europa și SUA.
„Sper că ei vor lua o decizie politică, o decizie pozitivă într-un fel sau altul pentru a ajuta Ucraina", a spus Zelenski în faţa presei la Bruxelles, unde a venit să participe la un summit european la care oferirea unui împrumut Ucrainei din banii Rusiei este punctul principal pe agenda discuţiilor, despre care Zelenski a admis că cele la care a participat joi nu au fost uşoare.
„Oricine întârzie decizia asupra folosirii complete a activelor ruseşti îngheţate nu doar ne limitează nouă apărarea, dar încetineşte şi progresele Uniunii Europene. Momentul de a acţiona asupra activelor ruseşti este acum. Şi vă îndemn să vă aduceţi sprijinul deplin", le-a indicat Zelenski liderilor europeni.
El a făcut astfel şi o aluzie acuzatoare mai ales la adresa premierului belgian Bart De Wever, care a manifestat rezerve faţă de ideea de a oferi Ucrainei un credit finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind în Belgia, principala ţară care ar suporta astfel riscurile unei operaţiuni de confiscare a activelor Rusiei.
Odată ce UE va oferi acest "împrumut" Ucrainei, Kievul va folosi fondurile pentru a cumpăra echipamente militare atât din UE cât şi din SUA, dar şi pentru a-şi creşte producţia militară proprie pentru a susţine efortul de război împotriva Rusiei, a mai spus Zelenski.
Propunerile formulate de Comisia Europeană
Conform propunerii formulate de Comisia Europeană, împrumutul ar urma să fie divizat în două părţi, din care prima să fie folosită pentru dezvoltarea industriei ucrainene de apărare şi cumpărarea de către Ucraina de arme şi muniţii din ţările UE, iar a doua parte ar fi destinată tot achiziţiei de echipamente militare, dar din afara blocului comunitar, precum şi finanţării deficitului bugetar al Ucrainei.
Comisia Europeană precizează că această modalitate de utilizare a împrumutului i-a fost sugerată chiar de către unele state membre ale UE. Mai multe dintre acestea, precum Franţa, ţară cu o puternică industrie de apărare, doresc ca fondurile oferite Kievului să fie folosite cu prioritate pentru achiziţia de echipamente militare europene.
În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash.
Casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active din Belgia, care au ajuns deja la scadenţă sau vor ajunge la scadenţă în acest an, prin urmare sumele pot fi transformate în lichidităţi, a explicat Comisia Europeană într-un alt document, prezentat anterior celor 27 de state membre ale UE.
Ideea avansată de preşedinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, este ca UE să preia aceste lichidităţi pentru a finanţa un împrumut de 140 de miliarde de euro acordat Ucrainei, pe care aceasta din urmă îl va rambursa doar după ce Rusia i-ar plăti "reparaţii de război", iar până atunci activele ruseşti din care este plătit acest împrumut să fie înlocuite cu obligaţiuni garantate de statele UE.
Controverse și Riscuri: Poziția Comisiei, Reacția Rusiei și Reticența Statelor UE
Comisia Europeană susţine în propunerea sa că nu ar fi vorba despre o confiscare a activelor ruseşti şi că, prin garanţiile oferite Euroclear de către statele UE, s-ar evita riscul unei reacţii negative din partea pieţelor financiare şi al destabilizării monedei euro. Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puţin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei reparaţii de război, iniţiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor ruseşti, motiv pentru care unele state membre ale UE, în special Belgia, unde se află Euroclear, sunt reticente faţă de o asemenea acţiune destul de îndoielnică în ce priveşte respectarea dreptului internaţional.
Rusia a descris drept "iluzorie" ideea Comisiei Europenre şi a avertizat că va răspunde foarte dur dacă va fi pusă în practică. "Nici nu vreau să discut conceptul în sine, întrucât este total iluzoriu. Dar cuvântul "reparaţii" mi-a atras atenţia. Despre ce fel de plăţi pentru reparaţii vorbeşte Ursula von der Leyen?", a comentat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a amintit că numai învinşii în războaie plătesc reparaţii.
