Zelenski cere ca Ucraina să primească 250 de miliarde de dolari din activele ruseşti pentru a cumpăra arme

62495528

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaţilor săi occidentali să transfere Kievului 250 de miliarde de dolari din activele ruseşti îngheţate pentru a cumpăra arme care să ajute armata ucraineană să susţină războiul.

"Cel mai puternic sprijin pentru armata ucraineană este să i se acorde 250 de miliarde. Ucraina va lua aceşti bani, din care va aloca o mare parte producţiei naţionale şi importului acelor tipuri de arme pe care Ucraina nu le deţine", a spus Zelenski la Varşovia, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez, Andrzej Duda, relatează AFP.

În urma sancţiunilor impuse Moscovei pentru invazia în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur.

Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash. Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia.

Ucraina a primit vineri din partea UE o primă tranşă, de 3 miliarde de euro, dintr-un pachet de împrumut de 50 de miliarde de dolari convenit în cadrul G7 şi care este garantat cu profiturile generate de activele ruseşti îngheţate, cum ar fi de exemplu dobânzile.

Dar Ucraina şi unii politicieni occidentali cer confiscarea directă a acestor active şi folosirea lor atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate armatei ucrainene. Însă o asemenea măsură pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de a slăbi moneda euro. În plus, Moscova, care a acuzat Occidentul de "furt" din proprietăţile sale, a ameninţat cu represalii dacă o asemenea măsură va fi pusă în practică.

În perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Congresul SUA a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca asistenţă pentru Kiev, din care aproximativ 65 de miliarde reprezintă ajutor militar oferit până în prezent.

La rândul ei, UE şi statele sale membre au oferit Ucrainei de atunci şi până în septembrie anul trecut o asistenţă militară şi economică în valoare de 118 miliarde de euro, potrivit unui vicepreşedinte al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Acest ajutor masiv nu a fost însă suficient pentru a oferi un avantaj decisiv armatei ucrainene, care nu a reuşit să oprească înaintarea trupelor ruse pe frontul din estul Ucrainei, dar a împiedicat totuşi străpungerea frontului. 

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO Scoasă la cafea, Sorana Cîrstea le-a spus americanilor tot despre România
VIDEO Scoasă la cafea, Sorana Cîrstea le-a spus americanilor tot despre România
Citește și...
Președintele Coreei de Sud, acuzat de rebeliune, riscă închisoare pe viață ori pedeapsa capitală

După mai multe încercări, preşedintele Coreei de Sud a fost luat pe sus și dus la audieri. Intră astfel în istorie drept primul șef de stat al acestei țări arestat.

Secretul unei vile care a rămas intactă în calea flăcărilor din Los Angeles. Locuințele din jurul ei au fost făcute scrum

În Los Angeles rămân în vigoare avertizările de vânt puternic care ar putea alimenta noi incendii. 90 de mii de locuitori sunt vizați de ordine de evacuare.

Mai mulți europarlamentari cer extinderea sancţiunilor UE contra platformelor online acuzate de „ingerinţe” electorale

Aproximativ 50 de europarlamentari i-au cerut într-o scrisoare şefei diplomaţiei europene, Kaja Kallas, ca UE să îşi extindă cadrul de sancţiuni împotriva platformelor digitale pe care le acuză de interferenţe în procesele democratice.

Recomandări
Cât timp are la dispoziție România pentru a explica Bruxelles-ului ce este „amendamentul Fritz”. Ce vrea să afle Comisia

Direcția Generală pentru Justiție a Comisiei Europene cere clarificări autorităților din România cu privire la Legea Integrității. Oficialii de la Bruxelles vor să știe mai ales cum e posibil ca o lege să fie aplicată retroactiv. 

Plan Roșu în Bihor. Incendiu fără victime la Spitalul de Psihiatrie din Ștei. Ar fi fost provocat de pacienți

Un incendiu a izbucnit, joi seară, la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Ștei, din Bihor. Focul s-a manifestat la nivelul unui salon, iar primele cercetări indică posibilitatea ca incendiul să fi fost provocat de pacienți.

Christian Anting, CEO PRO TV: Suntem foarte pregătiți la PRO TV să înfruntăm și să îmbrățișăm schimbările aduse de streaming

În această toamnă rămânem cu ochii lipiți de ecran: PRO TV a lansat noua grilă de toamnă.