Mai mulți europarlamentari cer extinderea sancţiunilor UE contra platformelor online acuzate de „ingerinţe” electorale
Aproximativ 50 de europarlamentari i-au cerut într-o scrisoare şefei diplomaţiei europene, Kaja Kallas, ca UE să îşi extindă cadrul de sancţiuni împotriva platformelor digitale pe care le acuză de interferenţe în procesele democratice.
Aceştia îşi manifestă "îngrijorarea profundă faţă de influenţa platformelor digitale asupra proceselor electorale atât în interiorul, cât şi în afara UE" şi cer ca UE "să îşi consolideze setul de instrumente de politică externă pentru a face faţă acestei ameninţări emergente".
Ei se referă în mod special la Elon Musk, magnatul american al tehnologiei, pe care îl acuză că prin controlul său asupra reţelei de socializare X a "întreprins acţiuni ce ar putea submina în mod semnificativ integritatea procesului democratic".
Respectivii eurodeputaţi cer astfel ca UE să examineze elaborarea unei "strategii cuprinzătoare" care ar putea include noi instrumente şi sancţiuni, precum şi consolidarea cooperării globale pentru combaterea interferenţelor în procesele democratice.
În primul rând, ei pledează pentru extinderea cadrului actual de măsuri restrictive menite să combată interferenţele străine în procesele electorale cu instrumente actualizate în faţa "ameninţărilor emergente din partea platformelor online precum X" şi a acţiunilor unor "figuri precum Elon Musk".
În al doilea rând, aceşti europarlamentari doresc ca UE să conducă formarea unei coaliţii internaţionale angajate să apere integritatea electorală şi să tragă la răspundere platformele online pentru rolul lor în răspândirea de conţinuturi nocive.
Ei îşi motivează aceste cereri dând ca exemplu dezbaterea pe care Elon Musk a avut-o pe X cu lidera partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, întrucât se tem că această dezbatere are potenţialul de a "schimba opţiunile opiniei publice" germane înaintea alegerilor anticipate din 23 februarie. Elon Musk, un apropiat al viitorului preşedinte american Donald Trump, şi-a manifestat susţinerea faţă de AfD, poziţie considerată de politicienii germani pro-europeni drept o ingerinţă electorală.
Respectivii eurodeputaţi au reamintit, de asemenea, anularea rezultatelor recentelor alegeri prezidenţiale din România în urma unor acuzaţii de interferenţe ruseşti prin reţelele de socializare şi faptul că Comisia Europeană investighează deja platforma X în baza Legii Serviciilor Digitale a UE (Digital Services Act - DSA).
În orice caz, în opinia semnatarilor scrisorii, situaţia necesită în plus şi "un răspuns în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune" a UE. Ei invocă în acest sens aşa-numita "Busolă Strategică", actuala strategie de apărare şi securitate a UE, ce recunoaşte manipularea şi interferenţa din exterior drept "o ameninţare în creştere la adresa securităţii şi a stabilităţii globale".
"Deşi ingerinţa este de mult timp un instrument al strategiilor geopolitice, tehnologiile moderne, internetul şi platformele online i-au amplificat amploarea, complexitatea şi efectele, implicând riscuri chiar şi pentru democraţiile puternice", îşi mai motivează aceşti europarlamentari cererile, considerând că instrumentele actuale de politică externă ale UE menite să contracareze aceste ameninţări "s-au dovedit insuficiente" pentru a aborda extinderea şi complexitatea lor.
De partea cealaltă, patronul reţelei de socializare Meta, Mark Zuckerberg, a deplâns săptămâna trecută faptul că "numărul legilor care instituţionalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească şi, prin urmare, este dificil să se construiască acolo ceva inovator", declaraţie criticată de Comisia Europeană, după ce Meta a decis eliminarea în SUA a programului său de "verificare a faptelor" (fact-checking) şi diminuarea cenzurii cu privire la unele teme conflictuale precum imigraţia sau identitatea de gen, teme asupra cărora această reţea de socializare a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare.
"Am ajuns într-un punct în care pur şi simplu sunt prea multe greşeli şi prea multă cenzură. A sosit momentul să revenim la rădăcinile noastre în ceea ce priveşte libertatea de exprimare", a recunoscut Zuckerberg. Sistemul de "verificare a faptelor" (fact-checking) va fi înlocuit de Meta în SUA cu un sistem de "note comunitare" (community notes) similar celui aplicat de reţeaua X a lui Elon Musk. Schimbarea priveşte însă numai SUA, în timp ce în UE compania lui Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor DSA.
Etichete: frauda, sanctiuni, uniunea europeana,
Dată publicare:
