Zeci de mii de case sub apă, oameni căutați cu amfibiile armatei și temeri pentru ce e mai rău. ”Totul este devastat”
Zeci de mii de case sunt sub ape în Europa centrală și de est. Dunărea este amenințătoare la Budapesta, unde armata ajută la consolidarea digurilor cu saci de nisip.
Iar în Polonia, se fac eforturi pentru protejarea orașului Vroțlav, după ce mai multe localități din apropiere au fost inundate.
Ministrul polonez al Apărării a declarat că peste 14.000 de soldați au fost desfășurați în regiunile afectate.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
80% dintre casele orașelului Lewin Brezki, din sud-vestul Poloniei, sunt sub ape. Localnicii au fost surprinși de ape.
”Copii mei au pierdut totul. Ne-au spus că vor fi inundații, dar nimeni n-a crezut că va veni apă atât de multă”.
Bărcile și vehiculele amfibii ale armatei încă îi caută pe cei prinși de inundații în locuințe. O familie de refugiați ucraineni și-au pierdut casa pentru a doua oară.
”Este foarte greu, noi suntem adulți, dar cei mici ai mei își vor aminti toată viața prin ce au trecut”.
Siobhan Robbins, Sky News: ”Oriunde te uiți în acest oraș, totul este devastat. Iar nenorocirea acestor oameni care locuiesc aici se repetă în alte orașe și sate din centrul Europei”.
În orașul Nysa, tot în sud-vestul Poloniei, încă nu s-au retras apele după prima viitură, dar se așteaptă cu înfrigurare al doilea val de inundații, pentru că digurile de apărare ar putea ceda în orice moment. Zi și noapte, localnicii ajutați de soldați încearcă să consolideze digurile cu saci de nisip.
Jurnalista VTM, Eva Peeters: ”Armata și pompierii umplu aici saci mari cu pietre și pământ. Apoi sunt transportați cu elicopterul în orașul Nysa”.
Când jurnaliștii filmau cum oamenii își curăță casele de noroi s-a dat alarma.
Mulți s-au urcat în mașini, fugind spre zonele unde terenul este mai înalt.
”- Ești îngrijorată?
- Desigur că sunt îngrijorată. Da, fug. Nu știu ce se întâmplă.
- Vine iar apa acum?
- Da.
- Și câtă apă va fi?
- Cine știe... Apa are deja un metru înălțime în casele de acolo și acum vine și aici...
- Trebuie să evacuăm?
- Da! Da, plecați de aici!”.
Chiar dacă apele au continuat să crească, nu a fost o nouă viitură în momentul acela. Dar localnicii se tem de tot ce poate fi mai rău.
Julia Zielinska: ”Apa a ajuns până la tavan (în casa noastră), deci nu cred că vom mai putea folosi nimic. Tot ce putem face este să aruncăm totul afară. Suntem pur și simplu neajutorați”.
”Perioada crucială pentru Ungaria începe azi”
Zonele de la graniţa ceho-poloneză, în ambele țări, au fost printre cele mai afectate de ploile de la sfârşitul săptămânii, în timp ce râurile revărsate şi pline de resturi au devastat oraşe istorice, prăbuşind poduri şi distrugând case.
Dar și cotele apelor Dunării cresc amenințător. La Bratislava, fluviul s-a revărsat inundând zone de-a lungul malurilor. Totuși, barierele anti-inundație au protejat până acum centrul istoric al capitalei slovace.
Ungaria a folosit armata pentru a consolida digurile de protecție de-a lungul Dunării, iar mii de voluntari au venit în ajutor, construind baricade din saci cu nisip pentru a proteja zeci de localități.
”Conform celor mai recente prognoze, perioada crucială pentru Ungaria începe de azi”, a avertizat premierul maghiar Viktor Orban.
Uniunea Europeană va oferi ajutor țărilor afectate de inundații: România, Ungaria, Slovacia, Cehia, Austria și Polonia. Sprijinul va include hrana, adăposturile și infrastructura, dar și orice bun care nu ar fi putut fi asigurat, cum sunt de exemplu, pășunile. Banii vin din Fondul de Solidaritate.
Pentru a primi acest ajutor însă, guvernele au la dispoziție 12 săptămâni pentru a depune documentația necesară la Comisia Europeană, iar aprobarea finală vine de la Parlamentul European.
Întregul proces de decontare se întinde pe câteva luni. De aceea, europarlamentari vor adopta o rezoluție prin care vor cere Uniunii Europene să își accelereze capacitatea de a reacționa în astfel de situații.