Washington Post: Fără nicio cale de ieşire dintr-un război care merge tot mai prost. Zelenski, într-o situație fără ieșire

Volodimir Zelenski
Getty

În timp ce Rusia îşi intensifică atacurile aeriene şi avansează din nou pe câmpul de luptă din Ucraina, la mai bine de doi ani de la invazia sa sângeroasă, nu se întrevede un sfârşit al luptelor.

Opţiunile preşedintelui Volodimir Zelenski cu privire la ce să facă în continuare, şi cu atât mai puţin cum să câştige războiul, variază de la rău la mai rău, scrie The Washington Post (WAPO).

Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta nimic mai puţin decât recuperarea întregului său teritoriu, inclusiv a teritoriilor pe care Rusia le controlează din 2014. Dar, având în vedere că liniile de luptă s-au schimbat puţin în ultimul an, recucerirea militară a zonelor din estul şi sudul Ucrainei pe care Rusia le ocupă acum - aproximativ 20% din ţară - pare din ce în ce mai puţin probabilă.

Negocierea cu liderul rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului - lucru pe care Zelenski l-a respins cât timp trupele ruseşti rămân pe teritoriul ucrainean - este toxică din punct de vedere politic. Opinia publică ucraineană se opune enorm de mult renunţării la teritorii, iar Putin nu s-a arătat dispus să accepte nimic în afară de capitularea Ucrainei în faţa cererilor sale.

Statu quo-ul este îngrozitor, în condiţiile în care lupta se află acum într-un impas, iar ucrainenii mor zilnic pe câmpul de luptă. Dar o încetare a focului este, de asemenea, un eșec, spun ucrainenii, pentru că le-ar da rușilor doar timp să-și refacă forțele.

Citește și
atac hamas
Şase luni de război în Gaza. Cât de aproape este Israelul de eliminarea Hamas
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Oficialii ucraineni și occidentali consideră că Zelenski se află, în bună măsură, într-o situație de blocaj. Ajutorul din partea Statelor Unite, cel mai important susținător militar al Ucrainei, este blocat de luni de zile de republicanii din Congres. Avioanele de luptă moderne aprobate anterior - F-16, fabricate în SUA - sunt așteptate să intre în luptă mai târziu în acest an - dar în cantitate limitată, ceea ce înseamnă că nu vor schimba situația. Țările NATO dau dovadă în continuare de reținere în ceea ce privește asistența lor, fapt evidențiat de recenta agitație după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat că statele europene nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe, notează WAPO.

Zelenski, într-o situație fără ieșire

„Cum va ieși Zelenski din această situație? Habar nu am”, a declarat un deputat ucrainean care, la fel ca alți oficiali și diplomați intervievați de cotidianul american, a vorbit sub protecția anonimatului. „Și, bineînțeles, mă îngrijorează”, adaugă deputatul.

Cel mai dificil pentru Zelenski va fi gestionarea așteptărilor propriei sale țări. Sprijinul pentru el în rândul ucrainenilor rămâne ridicat, dar după doi ani de război și pierderi abrupte, „solidaritatea se destramă”, a declarat un diplomat occidental de la Kiev.

Tîmofi Mîlovanov, profesor la Școala de Economie din Kiev și fost ministru, a declarat că războiul ar putea să se prelungească mulți ani. „Este un gând neplăcut, dar când unii spun că ar putea dura zeci de ani, nimeni nu contestă acest lucru”, a declarat Mîlovanov.

Acesta ar fi trebuit să fie un an electoral pentru Zelenski, dar Constituția Ucrainei interzice alegerile în timpul legii marțiale, iar unii oficiali de aici se tem că Rusia va încerca să îl prezinte pe Zelenski ca pe un conducător ilegitim odată ce acesta va avea un mandat mai lung decât mandatul său ales de cinci ani.

Zelenski va trebui, de asemenea, să își respecte propria promisiune - pe care o reafirmă în mod regulat - de a readuce Ucraina la granițele sale din 1991, inclusiv Crimeea, peninsula ucraineană pe care Rusia a invadat-o ilegal și a revendicat-o ca fiind a sa acum 10 ani.

„Oamenii inteligenți știu că nu este realist”, a declarat deputatul ucrainean, adăugând: Liderii politici „trebuie să ajusteze această retorică la un moment dat”.

Kievul se așteaptă să rămână fără ajutor din partea SUA

Pesimismul cu privire la șansele Ucrainei pe câmpul de luptă a crescut în ultimele luni, pe măsură ce forțele rusești au recâștigat inițiativa pe câmpul de luptă, în mare parte din cauza faptului că ucrainenii duc lipsă de trupe și muniție.

Ucraina se bazează pe partenerii săi occidentali pentru arme, dar un pachet de securitate de 60 de miliarde de dolari din partea Statelor Unite este blocat în Congres de șase luni. Între timp, guvernul ucrainean se străduiește să rezolve problema lipsei de personal, în timp ce măsurile de mobilizare a mai multor soldați au divizat societatea.

Kievul se pregătește acum pentru posibilitatea ca ajutorul din partea Statelor Unite să fie tăiat. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat recent că pachetul ar putea fi supus la vot săptămâna viitoare, dar se așteaptă ca acesta să fie supus unor revizuiri, cum ar fi, poate, acordarea banilor sub formă de împrumut, ceea ce s-ar adăuga la datoria deja uriașă a Ucrainei.

Chiar dacă ajutorul este aprobat în curând, întârzierea a trimis un semnal clar că asistența viitoare nu este garantată, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din SUA din acest an.

De asemenea, oficialii se tem că Europa nu are capacitatea de producție pentru a compensa un deficit al SUA, în special în ceea ce privește muniția de artilerie și de apărare aeriană - cele mai mari nevoi ale Ucrainei.

Zelenski a declarat că Ucraina prioritizează producția internă, dar până acum realizează doar o mică parte din nevoile sale, în timp ce forțele rusești trag acum de șase ori mai mult decât ucrainenii de-a lungul liniei de front.

„Va fi și mai rău”

„Uitați, am rămas fără muniție deja de jumătate de an. Cel puțin nu suficientă”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt. „Ei bine, va fi mai rău. Și ce dacă? Ce alte opțiuni există? Dacă partenerii care au promis să ne dea muniție nu ne-o dau, bineînțeles că situația se înrăutățește. Dar imaginea SUA se va înrăutăți în lume”, a avertizat el.

În urmă cu un an, starea de spirit de la Kiev era prudent optimistă, în timp ce Ucraina pregătea o contraofensivă de amploare cu tancuri moderne și vehicule de luptă proaspăt furnizate de partenerii occidentali. Dar acel asalt nu a reușit să obțină câștiguri semnificative, iar noile arme nu s-au dovedit a fi decisive.

Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei care vizează infrastruct

ura militară și logistica, cum ar fi depozitele de petrol, s-au intensificat, dar forțele Kievului sunt încă sub presiune de-a lungul liniei frontului și în ultima vreme au fost împinse înapoi.

Ucrainenii s-au resemnat la gândul că va fi un război lung. Unii luptă încă din 2014, când Rusia a alimentat pentru prima dată conflictul în estul Ucrainei.

Ucraina nu are puterea de a întreprinde o nouă ofensivă”, a declarat un ambasador occidental. „Există două scenarii. Un scenariu este ca ei să primească sprijin pentru a menține liniile defensive. Al doilea este că nu există suficient sprijin și Ucraina se va apăra oricum, cu disperare și cu mai puțini oameni”, a rezumat ambasadorul.

Dacă Kievul se va confrunta anul acesta cu forțele rusești cu un sprijin inadecvat, a mai avertizat diplomautl, se vor înregistra mai multe victime și pierderi teritoriale, ceea ce va pune Ucraina pe picior greșit.

Mobilizarea, sursă de tensiune. Ce va fi în 2025

Ucraina și partenerii săi trebuie să se pregătească pentru 2025 ca fiind „un alt an de război, nu de negocieri de pace”, spune ambasadorul. „Dacă (Occidentul) dorește pace, nu ar trebui să răspundă doar la nevoile actuale ale Ucrainei, ci să folosească anul 2024 pentru a oferi Ucrainei tot ce este necesar pentru a intra în modul ofensiv și a obține câștiguri substanțiale în 2025”, a explicat diplomatul.

Dar Ucraina trebuie să satisfacă unele nevoi pe cont propriu. Comandanții de teren au raportat un deficit de trupe de-a lungul liniei de front, în special infanteria care este desfășurată în pozițiile cele mai avansate. Comandanții militari au făcut presiuni pentru o mobilizare pe scară largă, dar Zelenski și-a exprimat îndoiala, chiar dacă Kievul spune că Moscova plănuiește să înroleze încă 300.000 de soldați.

Zelenski a semnat recent o lege care a redus vârsta minimă de încorporare în Ucraina la 25 de ani, dar a declarat că mobilizarea a aproximativ 500.000 de soldați în plus, așa cum a sugerat fostul comandant-șef al Ucrainei, Valeri Zalujni, nu se va întâmpla. Generalul colonel Oleksandr Sîrskî, noul șef al armatei, a declarat că numărul de 500.000 a fost „redusă semnificativ” în urma unui audit de personal. Între timp, un proiect de lege aflat în parlament pentru a lărgi parametrii celor care pot fi înrolați a suferit mii de amendamente.

Un al doilea diplomat occidental de la Kiev a declarat că administrația lui Zelenski și parlamentul ucrainean joacă „ping-pong politic” în privința mobilizării, deoarece aceasta este o măsură nepopulară. În timp ce mii de oameni s-au oferit voluntari pentru a lupta la începutul războiului, puțini dintre cei care nu s-au înrolat deja vor să o mai facă acum. „Nimeni nu vrea să poarte cu adevărat responsabilitatea în acest moment”, a declarat diplomatul. „Dar va trebui să fie făcută (mobilizarea)”, a spus diplomatul. „Adică, nu se poate continua așa. Aud despre oameni care sunt pe front și care pur și simplu nu mai pot suporta. Și apoi, când se întorc aici în permisie și văd toți acești tineri care ar putea fi acolo... Așa că apar și tensiuni sociale în jurul acestui lucru”, a explicat diplomatul.

Economie în derivă. Cât mai rezistă Ucraina

O mobilizare pe scară largă ar ridica, de asemenea, provocări economice. Banii pentru salariile soldaților nu pot proveni direct din ajutorul extern, iar unele industrii se confruntă deja cu lipsa forței de muncă. Economia ucraineană se află sub presiune din cauza atacurilor repetate cu rachete și drone care vizează infrastructura energetică, care sperie, de asemenea, investițiile străine în afaceri.

Așadar, cât timp poate rezista Ucraina să fie în război? Parlamentarul ucrainean a declarat că țara nu va supraviețui unui statu quo-ului încă 10 ani. Alții, însă, cred că lupta ar putea dura și mai mult.

Nimeni nu va ceda teritoriu, dar oamenii înțeleg că recuperarea acestuia ar putea dura mult timp”, a declarat Mîlovanov, profesorul de economie. „Ce formă poate lua acest lucru? Opiniile diferă aici. Un război lung cu o victorie în cele din urmă? O prăbușire bruscă în structura de putere rusă? O contraofensivă de succes? Dar asta necesită un tip de sprijin foarte diferit de cel pe care îl are acum Ucraina”, punctează profesorul.

„Toată lumea vrea soluții rapide, dar toată lumea a ajuns să înțeleagă că nu vor fi soluții rapide”, rezumă un oficial ucrainean de rang înalt.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
După şase luni de război în Gaza, şeful Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare denunţă o trădare a umanităţii
După şase luni de război în Gaza, şeful Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare denunţă o trădare a umanităţii

Martin Griffiths, şeful Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (Ocha), a pledat sâmbătă "să se ceară socoteală pentru această trădare a umanităţii" reprezentată, în opinia sa, de războiul care se desfăşoară deja de şase luni. 

Şase luni de război în Gaza. Cât de aproape este Israelul de eliminarea Hamas
Şase luni de război în Gaza. Cât de aproape este Israelul de eliminarea Hamas

Au trecut aproape şase luni de când luptătorii Hamas au pătruns din Gaza în Israel la 7 octombrie, ucigând aproximativ 1.200 de persoane şi luând sute de ostatici.

 

NATO „își umflă mușchii” în România. Navele de război ale Alianței vor ajunge în Marea Neagră
NATO „își umflă mușchii” în România. Navele de război ale Alianței vor ajunge în Marea Neagră

Peste 2.200 de militari din mai multe state şi 135 de mijloace tehnice vor participa, timp de două săptămâni, la exerciţiul multinaţional „Sea Shield 24”, care se va desfăşura Marea Neagră, în zona costieră şi în Delta Dunării.

Șase luni de război în Fâșia Gaza. SUA și-au pierdut răbdarea. Blinken: Dacă nu vedem schimbări vom face noi schimbări
Șase luni de război în Fâșia Gaza. SUA și-au pierdut răbdarea. Blinken: Dacă nu vedem schimbări vom face noi schimbări

La 6 luni de la declanșarea războiului din Gaza relațiile dintre SUA și Israel sunt tot mai încordate.

Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar invada România. Poarta Focșani, cel mai vulnerabil punct al țării
Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar invada România. Poarta Focșani, cel mai vulnerabil punct al țării

Presa din Italia a reluat raportul CEPA din 2021, coordonat de generalul american Ben Hodges, în care s-a notat, printre alte scenarii de război, că Rusia va învinge România „în mai puțin de 24 de ore” în cazul unui atac.

Recomandări
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână

Unul din cele mai bune licee din București, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, a simțit că trebuie să se reinventeze. În urmă cu patru ani directoarea a gândit un proiect pilot îndrăzneț, mai apropiat de cerințele actuale ale învățământului.  

TAROM și-a
TAROM și-a "pensionat" o parte din flotă. Soartă grea pentru unele avioane Airbus A318

Avioane Airbus care au aparținut flotei TAROM au ajuns la fier vechi. Două dintre acestea au fost dezasamblate de noul proprietar direct la Otopeni.

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”
ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”

Scene de infarct joi dimineță pe autostrada A3, între București și Ploiești. 12 mașini s-au izbit că niște popice într-un carambol care a forțat autoritățile să activeze planul roșu de intervenție.