Momentul în care Rusia a lansat racheta nucleară intercontinentală ”Satan 2”. VIDEO
În timp ce aşteaptă răspunsul ucrainenilor la cererile lor pentru încetarea focului, ruşii au testat miercuri cea mai puternică armă nucleară din arsenal: rachetă balistică intercontinentală Sarmat.
De cealaltă parte, ucrainenii sunt circumspecţi şi susţin că nu mai au încredere în ruşi, iar Zelensky spune chiar că la el nu a ajuns niciun proiect cu cererile ruşilor.
Războiul se poate încheia doar cu victoria Kievului, a declarat ministrul german de externe.
Însă Vladimir Putin susţine că aşa-numita operaţiune specială îşi va atinge obiectivele în Donbas, unde viața oamenilor se va "normaliza".
Sub ochii preşedintelui Putin, rachetă balistică intercontinentală Sarmat (botezată de occidentali Satan 2) a efectuat primul zbor de test. Este una dintre armele-minune anunţate de Putin în 2018, şi una dintre cele mai puternice rachete cu încărcătură nucleară din lume. Liderul de la Kremlin a avut un avertisment sumbru pentru inamicii Rusiei.
Vladimir Putin: "(Racheta) nu va avea echivalent în lume pentru multă vreme de acum înainte. Această armă unică va spori potențialul militar al forțelor noastre armate, va întări securitatea Rusiei în fața pericolelor externe și îi va face să se gândească de două ori pe cei care, în graba unei retorici agresive, încearcă să ne amenințe țara".
Pe de altă parte, americanii au anunțat că testul era anunțat dinainte și că nu există motive de îngrijorare.
În cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii ONG-ului "Rusia - Ţara Posibilităţilor", Vladimir Putin a reluat ideea potrivit căreia invazia Ucrainei a avut rolul să aducă pacea în regiunea Donbas.
Vladimir Putin: "Tragedia care s-a petrecut în Donbas a forțat Rusia să pornească operațiunea militară specială, știe toată lumea acum. În primul rând, scopul acestei operațiuni este să-i ajute pe locuitorii Donbasului. Vom acționa constant ca să ne asigurăm că viața se va normaliza acolo și se va schimba în bine".
Ruşii spun că au trimis încă de vineri solicitările lor pentru încheierea conflictului, dar nu au primit până acum niciun răspuns de la Kiev.
Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin: "Președintele (Vladimir Putin) a spus că partea ucraineană dă mereu înapoi de la înţelegerile încheiate anterior, îşi schimbă propria poziţie. Desigur, asta are consecinţe nefaste în privinţa eficienţei negocierilor. Acum, părţii ucrainene i-a fost prezentat proiectul nostru de acord, care include formulări absolut clare şi elaborate. Mingea este în terenul lor, așteptăm un răspuns."
Volodimir Zelensky, preşedintele Ucrainei: "Nu am auzit nimic (despre proiect). Nu am văzut nimic. Sunt sigur că nu ni s-a înmânat nimic. Cât despre "mingea e în terenul lor"... Trebuie să fie două echipe şi o minge. Aici se pare că Peskov se joacă de unul singur".
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a precizat care sunt condițiile cerute de Rusia pentru încheierea conflictului. Iar ucrainenii nu mai au încredere în promisiunile Moscovei.
Serhiy Hayday, comandant Luhansk: "E foarte probabil să avem o încheiere a ostilităților și o înțelegere e posibilă. Dar nu putem avea încredere în Rusia. Mint tot timpul. Toată lumea știe asta, nimeni nu are încredere în ei. Toată lumea știe că o înțelegere cu Rusia nu valorează nici cât hârtia pe care e tipărită. Rusia e azi inamicul întregii lumi, nu doar al Ucrainei".
În acest timp, efectele sancţiunilor impuse Rusiei de statele vestice au ajuns şi la companiile metalurgice ruseşti, care au anunţat că înregistrează dificultăţi. Preşedintele Putin susţine, însă, că Uniunea Europeană va avea mai mult de suferit decât Rusia.
Vladimir Putin: "O politică atât de limitată și obraznică va avea un impact negativ asupra economiilor din statele europene. Va duce la creșterea rapidă a prețului metalelor, pe piață".
Statele europene pregătesc deja un nou pachet de sancţiuni, al şaselea. Sunt slabe şanse, totuşi, cA Uniunea să renunţe la petrolul şi la gazele ruseşti, una dintre măsurile cele mai importante pe care le-ar putea lua. Mai multe state, în frunte cu Germania, blochează această iniţiativă.
Vincent Van Peteghem, vicepremierul Belgiei: "E foarte important să aplicăm sancţiuni care să afecteze economia rusă mai mult decât pe a noastră. Asta e o condiţie foarte importantă, dacă vrem să aplicăm noi sancţiuni”.
Reporter: Belgia va susţine o interdicţie a petrolului rusesc?
Vincent Van Peteghem: ”Cu siguranţă nu o să ne opunem, dacă asta va fi propunerea Comisiei Europene."
În ciuda tuturor sancţiunilor, statele UE plătesc, în fiecare zi, aproximativ 850 de milioane de dolari pentru petrolul şi gazele importate din Rusia. Şi va mai dura până când Uniunea va găsi surse alternative ca să poată scăpa de această dependenţă.
Etichete: donbas, negocieri, operatiuni militare, pace, Ucraina, vladimir putin,
Dată publicare:
