Vladimir Putin: Rusia selectează ţinte în Ucraina care ar putea include şi „centre decizionale” din Kiev

vladimir putin
AFP

Rusia selectează ţinte în Ucraina care ar putea include şi "centre decizionale" din Kiev, ca ripostă la loviturile ucrainene cu arme occidentale asupra teritoriului rus.

 

Declarația a fost făcută joi de către preşedintele Vladimir Putin în cadrul reuniunii alianţei de securitate regională,  Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) de la Astana, capitala Kazahstanului, potrivit Reuters.

Atacurile ruseşti nu au lovit până acum clădiri guvernamentale în capitala ucraineană. Kievul este puternic protejat de sisteme de apărare antiaeriană, însă Putin susţine că racheta hipersonică Oreşnik a Rusiei, pe care a lansat-o pentru prima dată asupra unei uzine constructoare de rachete din Dnipro (centru) săptămâna trecută, nu poate fi interceptată.

"Desigur, vom răspunde atacurilor efectuate asupra teritoriului rus cu rachete cu rază lungă de acţiune fabricate în Occident, aşa cum s-a spus deja, inclusiv prin posibila continuare a testării Oreşnik în condiţii de luptă, aşa cum s-a făcut la 21 noiembrie", a declarat Putin.

"În prezent, Ministerul Apărării şi Statul Major selectează ţinte de lovit pe teritoriul ucrainean. Acestea ar putea fi instalaţii militare, întreprinderi de apărare şi industriale sau centre decizionale din Kiev", a spus el.

Citește și
soldat, Rusia
Criza se agravează în Rusia. Recrutările în masă încep să provoace efecte în toate domeniile vieții din țară
TikTok oferă primele date exacte după scandalul privind campania lui Călin Georgescu

Rusia susţine că Ucraina a lansat pentru prima dată rachete balistice ATACMS americane în vestul Rusiei pe 19 noiembrie, ceea ce a determinat-o să răspundă două zile mai târziu prin lansarea rachetei Oreşnik, o nouă rachetă cu rază intermediară de acţiune, asupra oraşului ucrainean Dnipro.

De atunci, Rusia susţine că Ucraina a lansat mai multe ATACMS în regiunea sa vestică Kursk în 23 şi 25 noiembrie.

Putin a declarat că producţia Rusiei de sisteme avansate de rachete o depăşeşte de 10 ori pe cea a alianţei militare NATO şi că Moscova intenţionează să o crească şi mai mult.

El a lăudat Oreşnik - despre care mulţi experţi occidentali afirmă că este o variantă adaptată a rachetei balistice intercontinentale experimentale Rubej la lovituri cu rază medie, susţinând că o lovitură masivă cu o astfel de rachetă hipersonică echivalează cu un atac nuclear, notează ziarul rusesc Kommersant.

"Potrivit experţilor militari şi tehnici, în cazul utilizării masive în grup a unor astfel de rachete, adică o lovitură cu un mănunchi de Oreşnik, puterea acestei lovituri este comparabilă cu utilizarea armei nucleare", a declarat Putin în faţa omologilor săi din OTSC, care grupează Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan, care are loc la Astana.

Putin a anunţat că Rusia a început deja producţia în serie a acestei rachete, dezvăluind unele caracteristici ale ei. Potrivit lui, tot ce se află în epicentrul exploziei provocate de atacul cu această armă "se transformă, de fapt, în pulbere". El susţine că Oreşnik poate lovi chiar şi obiective extrem de protejate situate la adâncimi mari, conform ziarului citat.

Putin a reiterat că viteza rachetei (2,5-3 kilometri pe secundă) o face nedetectabilă de către bateriile antirachetă inamice, dar a insistat că nu este o armă de distrugere în masă, deoarece este mult mai precisă.

Rusia, a declarat el, s-a văzut "obligată" să testeze noua rachetă în condiţii de luptă "ca răspuns la atacurile cu arme occidentale pe teritoriul regiunilor Briansk şi Kursk", de la frontiera cu Ucraina, referindu-se la atacurile cu rachete ATACMS americane şi Storm Shadow britanice care au lovit infrastructura militară rusă în mai multe rânduri în ultimele zece zile.

"În pofida avertismentelor noastre cu privire la pericolul unei escaladări a conflictului, au avut loc atacuri împotriva teritoriului nostru", a declarat preşedintele rus, afirmând că Rusia a avertizat în repetate rânduri că atacurile cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune ar însemna "implicarea directă" a ţărilor NATO în conflictul armat din Ucraina, "deoarece utilizarea unor astfel de arme fără participarea directă a personalului militar şi a specialiştilor din ţările NATO este pur şi simplu imposibilă".

El a dat asigurări că Rusia deţine mai multe sisteme similare Oreşnik, "pregătite" pentru a fi utilizate în condiţii de luptă.

Preşedintele rus a declarat joi că ultimul atac masiv asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi cu 90 de rachete şi 100 de drone a fost un răspuns la utilizarea de arme occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului rus, cu toate că rachetele americane ATACMS pe care Moscova le impută au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

"Noaptea trecută, noi am efectuat un atac combinat cu 90 de rachete şi 100 de drone. 117 ţinte au fost lovite", a afirmat liderul de la Kremlin, care şi-a trimis trupele cu aproape trei ani în urmă în Ucraina vecină într-o agresiune neprovocată, nelegitimă şi nejustificată, prima de acest tip în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Articol recomandat de sport.ro
Reacția lui Gică Hagi, după ce a apărut în clipul de campanie al lui Călin Georgescu: ”Merg pe linia asta”
Reacția lui Gică Hagi, după ce a apărut în clipul de campanie al lui Călin Georgescu: ”Merg pe linia asta”
Citește și...
TASS: Rusia ar putea ataca România. ”Noi vrem pace, dar nimic nu e exclus”
TASS: Rusia ar putea ataca România. ”Noi vrem pace, dar nimic nu e exclus”

Rusia ar putea ataca România, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, citat de agenția moscovită de stat TASS.

Criza se agravează în Rusia. Recrutările în masă încep să provoace efecte în toate domeniile vieții din țară
Criza se agravează în Rusia. Recrutările în masă încep să provoace efecte în toate domeniile vieții din țară

Un număr din ce în ce mai mare de locuri de muncă vacante afectează toate domeniile vieţii în Rusia după ce Moscova a decis să trimită trupe în Ucraina susţin companiile, lucrătorii agenţiile de recrutare şi oficialii consultaţi de Reuters.

„Rusia ar putea intra în război direct cu NATO”. Ce spune șeful spionajului german despre atacurile hibride ale Moscovei
„Rusia ar putea intra în război direct cu NATO”. Ce spune șeful spionajului german despre atacurile hibride ale Moscovei

Folosirea extinsă de către Rusia a acţiunilor hibride împotriva ţintelor occidentale creşte riscul ca NATO să ia în calcul invocarea articolului 5 al clauzei de apărare reciprocă a alianţei, a declarat şeful serviciului de informaţii externe al Germaniei.

Recomandări
CSAT anunță că TikTok l-a favorizat pe Georgescu: Prin încălcarea legislației electorale, a beneficiat de o expunere masivă
CSAT anunță că TikTok l-a favorizat pe Georgescu: Prin încălcarea legislației electorale, a beneficiat de o expunere masivă

Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit, joi, pentru a analiza posibile riscuri la adresa securităţii naţionale în contextul primului tur al alegerilor prezidențiale, de duminică. Ședința s-a încheia după două ore.

Elena Lasconi, reacție dură după decizia de renumărare a voturilor:
Elena Lasconi, reacție dură după decizia de renumărare a voturilor: "CCR nu poate pune președinți la masa verde"

Candidata USR la președinția României, Elena Lasconi, a reacționar dur, joi, după ce Curtea Constituțională a cerut renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale.

România cumpără blindate de 1 miliard de euro de la Otokar. Ce prevede contractul încheiat de MApN
România cumpără blindate de 1 miliard de euro de la Otokar. Ce prevede contractul încheiat de MApN

România va cumpăra blindate ușoare COBRA II în valoare de peste 1 miliard de euro de la compania turcească Otokar. Potrivit contractului, cea mai mare parte din cele 1.059 de blindate vor fi fabricate în România.