Violența a atins cote alarmante în 2024: un om din 8 a fost expus unui conflict. Ce ne rezervă următorul an
Lumea a asistat la o creştere uluitoare a conflictelor în ultimul an. Se estimează că cel puţin 233.000 de persoane au fost ucise în conflicte în 2024, potrivit datelor publicate în decembrie de o organizaţie de analiză şi cartografiere a crizelor.
Datele, publicate de Armed Conflict Location and Event Data (ACLED), arată în cifre brute cum nivelul conflictelor din întreaga lume s-a dublat în ultimii cinci ani, pe fondul războaielor din Ucraina, Gaza, Myanmar şi din alte părţi.
În acest an, ACLED a constatat că numărul persoanelor ucise în conflicte în 2024 a crescut cu 30% faţă de anul precedent, de la 179.099 de decese în 2023 la cel puţin 233.597 în 2024.
Războiul din Ucraina a fost cel mai mortal în 2024, cu 67.000 de decese raportate, în timp ce 35.000 de decese au fost raportate în teritoriile palestiniene din Gaza şi Cisiordania.
Până la sfârşitul anului, se preconizează că numărul actelor de violenţă înregistrate de ACLED va ajunge la aproape 200.000, cu circa 25% mai multe decât anul trecut şi dublu faţă de acum cinci ani. Creşteri puternice au fost înregistrate în Liban (958 %), unde Israelul a organizat o intervenţie militară la scară largă, şi în Rusia (349 %), care a înregistrat mai multe atacuri pe fondul invaziei sale continue din Ucraina.
O persoană din opt a fost expusă la conflict
Violenţa are o amploare remarcabilă. Unu din 8 oameni din întreaga lume a fost expus unui conflict în 2024, a constatat ACLED.
Persoanele care locuiesc la o distanţă mai mică sau egală cu 5 kilometri de un conflict sunt considerate expuse. Conform datelor, palestinienii se confruntă cu cel mai ridicat nivel de violenţă din lume, cu 81% din populaţie expusă conflictelor.
Iar acesta s-ar putea să nu fie apogeul. Clionadh Raleigh, profesor de geografie politică şi conflicte la Universitatea din Sussex şi fondator al ACLED, se aşteaptă să continue să crească conflictele globale, subliniind „posibilele explozii de violenţă” în Iran, Ciad, Ecuador şi Pakistan.
Lumea ar putea intra într-o „nouă normalitate” a conflictelor, spune şi Paul Poast, profesor la Universitatea din Chicago care urmăreşte violenţa globală şi care nu a fost implicat în redactarea raportului ACLED.
Acest lucru ar avea implicaţii politice în Statele Unite, unde preşedintele ales Donald Trump a promis în mod repetat să „oprească războiul”. Trump „a susţinut că va rezolva toate aceste conflicte de îndată ce va intra în funcţie (dacă nu înainte)”, a scris Poast într-un e-mail. „Într-adevăr, mi-a atras atenţia faptul că, în timpul discursului său de victorie din seara alegerilor, primul lucru pe care l-a menţionat a fost încetarea tuturor conflictelor din lume”, menţionează profesorul.
O eră a războaielor
Datele din ultimii câţiva ani descriu o imagine tulburătoare: puţine regiuni au înregistrat o scădere a conflictelor, în timp ce atât Europa, cât şi Orientul Mijlociu au înregistrat escaladări majore.
Cercetările efectuate de alte grupuri descriu aceeaşi tendinţă. În vară, un raport publicat de Institutul pentru Economie şi Pace, cu sediul la Sydney, a identificat 56 de conflicte active care aveau loc în acel moment, ceea ce, potrivit raportului, reprezintă cel mai mare număr de conflicte de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Pacea internaţională - speranţa fondatoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite - este o perspectivă din ce în ce mai îndepărtată, pe măsură ce tendinţa se accentuează pe măsură ce se scurg anii începutului de mileniu trei.
Nivelul ridicat al conflictelor la nivel mondial are cauze multiple şi complexe, inclusiv alegerile făcute de liderii mondiali, cum ar fi decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a invada Ucraina în 2022. Dar au existat, de asemenea, schimbări globale în modul în care sunt purtate conflictele, potrivit datelor colectate de ACLED.
„În 2024, conflictele au devenit mai urbanizate şi mai concentrate, iar aceleaşi locuri şi comunităţi au fost atacate de mai multe ori”, arată profesorul Raleigh, adăugând că lumea a înregistrat o creştere de 300% a utilizării bombardamentelor în ultimii cinci ani. Utilizarea pe scară largă a rachetelor, dronelor şi explozivilor de către guverne a sporit şi mai mult nivelul conflictelor, spune Raleigh.
De ce sunt atât de multe conflicte
Conform datelor ACLED, unele conflicte par să fie legate de politica electorală, ţările care au organizat alegeri înregistrând o creştere mai semnificativă a violenţei. Aproape 80 de ţări, reprezentând împreună mai mult de jumătate din populaţia lumii, au avut alegeri naţionale în 2024.
Datele privind conflictele urmăresc şi incidentele a ceea ce autorii numesc violenţă politică - definită ca incluzând bătăi, explozii şi alte acte violente - şi exclud protestele nonviolente.
ACLED spune că a înregistrat, de asemenea, peste 143.000 de proteste în 2024.
Dezintegrarea continuă a ordinii globale şi creşterea multipolarităţii - un sistem mondial în care puterea este mai larg distribuită, cu organisme globale precum Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite paralizat - au determinat marile puteri „să-şi afirme influenţa regională şi să se submineze reciproc”, spune Poast. Secretarul general al ONU, António Guterres, a descris această stare de fapt drept un „purgatoriu al polarităţii”, într-un discurs adresat Adunării Generale în septembrie.
Ce ne rezervă anul 2025
ACLED, care funcţionează ca organizaţie nonprofit de puţin peste un deceniu, îşi colectează datele prin monitorizarea mass-media, precum şi prin parteneriate cu organizaţii internaţionale şi locale. Scopul său este de a oferi o imagine de ansamblu a tendinţelor în conflictele armate prin colectarea de date globale şi detaliate.
În anul următor, unele dintre conflicte s-ar putea diminua - în special războiul din Ucraina şi luptele din Orientul Mijlociu. Unele ţări, cum ar fi Madagascar, au înregistrat o scădere prelungită a violenţei politice în ultimii ani, potrivit ACLED.
Cu toate acestea, ACLED preconizează o creştere cu 20% a conflictelor anul viitor în numeroase regiuni care generează îngrijorătoare, inclusiv Columbia şi Mexic, precum şi în mai multe zone din Africa, cum ar fi Sahel şi regiunea Marilor Lacuri. Orientul Mijlociu rămâne într-o perioadă de mare incertitudine, în timp ce riscul unor noi războaie care implică China sau Rusia nu poate fi exclus.
Anul acesta „ar putea fi un vârf, dar 2025 ar putea fi încă mult peste media de după Războiul Rece”, a declarat Poast. „Observaţi, de asemenea, că cel mai mare conflict potenţial dintre toate, un război asupra Taiwanului, rămâne o posibilitate şi ar putea deveni, de fapt, mai probabil”, atrage atenţia profesorul.
