Viktor Orban a lăsat Ungaria cu un deficit real de 8,3%, mai mult decât dublul prevăzut de fostul guvern, respectiv 3,7%, a declarat noul ministru maghiar de Finanțe, Andras Karman, potrivit The Budapest Times.
Evaluarea bugetară din acest an a fost finalizată; conform calendarului, noua țintă de deficit va fi stabilită la sfârșitul lunii august și va fi prezentată o modificare legislativă cuprinzătoare care vizează anul 2026, în timp ce bugetul pentru 2027 și un plan fiscal pe termen mediu vor fi depuse până la sfârșitul lunii octombrie, a declarat miercuri ministrul de Finanțe, în cadrul unui briefing de informare la Budapesta.
András Kármán a precizat că guvernul anterior prevăzuse în legea bugetului o țintă de deficit de 3,7% pentru anul 2026; la preluarea mandatului după alegeri, prognoza internă indica un deficit de 6,8%, cifră revizuită ulterior la 7,2% în urma unui audit care a identificat elemente suplimentare ce majorează deficitul.
Deficitul efectiv preluat este de 8,3%, iar nivelul estimat în baza acordului cu UE s-ar fi situat la 7,5% din PIB în absența unor măsuri suplimentare. Aceasta nu reprezintă o țintă de deficit, a subliniat ministrul de finanțe.
Guvernul anterior „a construit bugetul pe baza unei traiectorii macroeconomice dorite, care nu s-a materializat niciodată”, a afirmat șeful FInanțelor maghiare, adăugând că încrederea în buget a scăzut drastic în ultimii ani, consecințele manifestându-se prin prime de dobândă ridicate și incertitudine în rândul investitorilor, ceea ce a generat pierderi de ordinul miliardelor de forinți.
Măsurile electorale ale Guvernului Viktor Orban au adăugat 1,3% la deficit
„Încă de la început, am promis să abordăm lucrurile diferit, deoarece considerăm că, în ceea ce privește banii contribuabililor, avem obligația față de alegători de a arăta pe ce îi cheltuim și cum îi utilizăm”, a spus Karman, adăugând că riscul asociat ratelor dobânzii este mai scăzut atunci când piața are o imagine mai clară asupra riscurilor de fezabilitate, fapt ce sporește totodată credibilitatea bugetului.
La momentul preluării mandatului, a reieșit că guvernul anterior opera deja cu un deficit de 6,8%, fără însă a comunica acest lucru. Cea mai mare parte a deviației de 3,1 puncte procentuale față de ținta inițială — calculată ca pondere în PIB — este legată de decizii politice; fără schimbarea guvernului, deficitul preluat ar fi fost de 8,3% din PIB, a explicat oficialul.
Gyula Barabás, secretar de stat pentru finanțe publice în cadrul Ministerului de Finanțe, a explicat că o evoluție economică mai slabă decât cea anticipată ar agrava deficitul cu 0,3 puncte procentuale: creșterea economică pentru anul 2025 a fost de 0,5% în loc de 2,5% (cât se prevăzuse inițial), în timp ce pentru 2026 se estimează o creștere de 1,6–2,0%, față de nivelul planificat de 4,1%.
Măsurile electorale majorează deficitul cu 1,3 puncte procentuale. Dintre acestea, introducerea unei a 14-a pensii și a unui program de sprijin pentru achiziția de locuințe destinat angajaților din sectorul public contribuie împreună cu 0,4 puncte procentuale la creșterea deficitului.
Impactul contractelor nefavorabile și al cheltuielilor necontrolate – inclusiv costurile suplimentare aferente concesiunii autostrăzii pe 35 de ani și dezvoltării căii ferate Budapesta-Belgrad – se ridică la 0,9 puncte procentuale. Taxa pe cotele de emisii de dioxid de carbon și redevența minieră suplimentară, care trebuie rambursate în urma deciziilor instanțelor UE, vor deteriora soldul cu aproape 0,5 puncte procentuale, a precizat acesta.
Randamentul obligațiunilor din Ungaria a evoluat ani la rând în paralel cu cel din România
Un audit detaliat efectuat în ultimele săptămâni a scos la iveală elemente suplimentare care majorează deficitul, echivalente cu 0,4% din PIB: deteriorarea soldului bugetelor locale, cheltuieli peste plan ale companiei de stat din industria de apărare N7, o taxă neprevăzută pentru servicii de cercetare spațială, proiectele de infrastructură rutieră M49 și altele, precum și deficitul sporit al sectorului sanitar. Ca urmare, prognoza de deficit, în absența unor măsuri suplimentare, a crescut de la 6,8% din PIB la 7,2%.
El a declarat că acordul noului guvern cu UE privind fondurile RRF va reduce deficitul din acest an cu 0,5 puncte procentuale, adică cu 491 de miliarde de forinți (1,37 miliarde euro).
Barabas a menționat că, fără măsuri suplimentare, pentru anul 2027 se estimează un deficit echivalent cu 6,1% din PIB. Guvernul va stabili noua țintă de deficit pentru anul viitor până la sfârșitul lunii octombrie.
Gergely Tardos, directorul general al Centrului de Gestionare a Datoriei Publice (ÁKK), a subliniat că politica economică anterioară nu a consolidat încrederea pe piața obligațiunilor, ceea ce a făcut ca datoria Ungariei să devină cea mai costisitoare din UE.
Randamentele obligațiunilor ungare au evoluat ani la rând în paralel cu cele românești; totuși, în acest an, randamentele obligațiunilor guvernamentale ungare denominate în forinți s-au decuplat de nivelul celor românești, înregistrând o îmbunătățire de 200 de puncte de bază, și evoluează acum în linie cu piața poloneză. De asemenea, diferențialul de randament (spread-ul) pentru obligațiunile guvernamentale ungare denominate în euro s-a redus începând cu luna aprilie, cu 50–70 de puncte de bază. Referindu-se la emisiunea de euroobligațiuni de luni, acesta a declarat că reducerea diferențialului de dobândă (spread) față de emisiunea din ianuarie și îmbunătățirea randamentelor diminuează povara datoriei cu 6–7 miliarde de forinți pe an (19,5 milioane euro).
Ca răspuns la o întrebare, András Kármán a declarat pentru MTI că traiectoria fiscală pe termen mediu trebuie transmisă Bruxelles-ului până la sfârșitul lunii octombrie. Ungaria face obiectul unei proceduri privind deficitul excesiv; totuși, există posibilitatea de a negocia o nouă traiectorie cu Comisia Europeană.
Este vorba despre un proces de durată: se vor elabora prognoza economică pe termen mediu și calculele privind deficitul bugetar ajustat ciclic și traiectoria datoriei publice, toate acestea urmând să fie transmise Comisiei până la sfârșitul lunii octombrie.
El a precizat că măsurile de îmbunătățire a situației bugetare includ o „evaluare riguroasă” a investițiilor cu utilitate socială scăzută. Guvernul nu urmărește o țintă specifică pentru cursul de schimb; o politică economică credibilă și previzibilă, alături de o politică fiscală disciplinată, susțin cursul de schimb, a subliniat acesta.
