Autoritățile estimează că centrala ar putea începe să-și refacă treptat producția de duminică și să revină la capacitate maximă până la sfârșitul săptămânii viitoare, scrie Daily News Hungary.
Experții în gospodărirea apelor se așteaptă ca Dunărea să atingă nivelul minim în noaptea de miercuri spre joi sau joi dimineață. Nivelul ar urma să coboare până la aproximativ minus 132-134 de centimetri, dar să rămână peste pragul la care ar fi necesară oprirea unei alte unități.
„Vestea bună este că putem spune acum cu certitudine că niciuna dintre unitățile aflate în funcțiune nu va trebui oprită”, a declarat Magyar.
Lucrări pentru menținerea nivelului apei
Centrala Paks folosește apa Dunării pentru răcirea instalațiilor, astfel că autoritățile au intervenit de urgență pentru a menține nivelul apei.
Printre măsuri se numără scufundarea controlată a două barje de câte 80 de metri, construirea unui prag submersibil pe albia Dunării și eliberarea de apă suplimentară prin sistemul de ecluze Ráckeve.
Potrivit premierului, lucrările au crescut nivelul apei în zona canalului de răcire al centralei cu peste cinci centimetri, iar pragul construit în apropiere a generat un efect de retenție de aproximativ 10-15 centimetri.
Paks ar putea reveni la capacitate maximă săptămâna viitoare
O unitate aflată în prezent în afara funcțiunii ar putea începe să fie repornită treptat cel târziu duminică, iar guvernul estimează că centrala va reveni la capacitate maximă joi sau vineri săptămâna viitoare.
La începutul lunii august, centrala de 2 GW, care asigură în mod normal aproximativ jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, ajunsese să funcționeze la puțin peste 10% din capacitate, din cauza nivelului record de scăzut al Dunării.
O oprire completă ar fi costat bugetul Ungariei aproximativ 50 de miliarde de forinți, adică circa 137 de milioane de euro pe lună, în principal din cauza necesității de a înlocui producția centralei prin importuri de energie mai scumpe.
Lucrările de urgență au fost estimate inițial la 6 miliarde de forinți, aproximativ 16,4 milioane de euro, însă costul final pentru stat ar putea fi mai mic, deoarece mai multe companii și organizații au pus la dispoziție echipamente și servicii.
Situația de la Paks evidențiază vulnerabilitatea centralelor nucleare dependente de nivelul Dunării în perioadele de secetă severă. România a fost nevoită, în această lună, să oprească centrala de la Cernavodă din cauza nivelului extrem de scăzut al fluviului.
În România, în urma scăderii drastice a nivelului Dunării, autoritățile au decis pe 13 august oprirea centralei nucleare de la Cernavodă.
Unitatea 1 a CN Cernavodă a fost oprită la sfârşitul lunii iulie, reducând producţia internă de energie cu 10%, în condiţiile unui consum ridicat din cauza caniculei. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producţia totală de energie electrică din România.
