Basescu va fi prezent la summitul pentru bugetul UE. Van Rompuy: "E urgent sa ajungem la un acord"
Un summit crucial pentru viitorul Europei reuneste, joi, liderii UE, chemati sa renunte la egoismul national in scopul de a dota bugetul european cu mijloace suficiente pentru a finanta investitii care sa creeze locuri de munca pana in 202
Partida este departe de a fi jucata si toata lumea se asteapta la negocieri lungi care s-ar putea prelungi toata noaptea si chiar si sambata.
Acestea risca sa elimine alte subiecte inscrise pe ordinea de zi a summitului sefilor de stat si de guvern.
Alegeri 2024
15:30
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spuneau sondajele de opinie despre candidați în urmă cu 6 luni și ce arată acum
14:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
12:53
Candidații la alegerile prezidențiale 2024. În ce ordine apar pe buletinele de vot de duminică, 24 noiembrie
12:16
Cine intră în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Cotele pe care le au candidații la casele de pariuri
"Daca va fi timp", presedintele francez François Hollande ar vrea sa discute cu omologii sai situatia din Mali, dupa interventia fortelor franceze. Liderii europeni ar trebui, de asemenea, sa vorbeasca despre strategia necesara pentru a ajuta tarile dupa primaverile arabe si despre acordurile de liber-schimb ce trebuie negociate, in special cu Statele Unite.
Pentru aceasta, cei 27 de lideri ar trebui sa se inteleaga rapid asupra bugetului european. "Este urgent sa se ajunga la un acord", a avertizat presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, in scrisoarea sa de invitatie.
El va pune pe masa o noua propunere inca de la deschiderea summitului. Anvelopa ar fi de "angajamente" in valoare de 960 de miliarde de euro pentru, ceea ce corespunde plafonului autorizat, si de 900 de miliarde de euro pentru plati, respectiv cheltuielile efective. Taierea este semnificativa: 13 miliarde mai putin pentru angajamente si 43 de miliarde mai putin pentru cheltuieli in raport cu propunerea din noiembrie.
Aceasta corespunde ar cu cererea premierului britanic David Cameron si cu cea a cancelarului german Angela Merkel.
Taierile se vor face din anvelopa destinata proiectelor de infrastructura, din cheltuielile cu functionarea institutiilor, mijloacele de actiune ale controversatului Serviciu de actiune externam, dar si din bugetele pentru Cercetare si Inovatie, din ajutorul pentru dezvoltare si ajutorul destinat celor mai saraci cetateni europeni.
Parlamentul European a refuzat. François Hollande, venit sa isi prezinte marti viziunea despre Europa in fata deputatilor, a fost mandatat sa refuze un astfel de compromis. "Ii cereti unui socialist sa impiedice conservatorii sa faca un buget prost", a declarat el in fata alesilor din cadrul Partidului Popular European, care l-au invitat sa isi foloseasca dreptul de veto. "Datoria mea este de a cauta un compromis", a explicat el.
Toate negocierile de joi vor consta a se gasi un echilibru intre pozitiile cele mai radicale si liniile rosii ale Parlamentului European.
Unii considera ca este posibil un acord. In afara de imaginea dezastruoasa pentru Europa, un nou esec s-ar solda cu perdanti, incepand cu Germania, care risca un miliard de euro, respectiv valoarea rabatului obtinut in perioada 2007-2013.
Franta si Marea Britanie ar putea sa se multumeasca in schimb cu lipsa unui acord. Rabatul obtinut de Londra este inscris in tratate, iar pentru Paris, aceasta ar fi asigurarea ca isi pastreaza acelasi nivel pentru ajutoarele agricole.
TRAIAN BASESCU, PREZENT LA SUMMIT
Presedintele Traian Basescu va participa joi si vineri la Consiliul European de la Bruxelles, unde va avea loc a doua runda de negocieri la nivelul celor 28 de lideri ai statelor UE privind cadrul financiar multianual 2014-2020 al Uniunii.
La recentul Consiliu European dedicat special acestui subiect, din 22-23 noiembrie 2012, nu s-a ajuns la un acord final, insa s-a acceptat o reducere totala de 100 de miliarde de euro fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, de 1.033 miliarde de euro.
Liderii europeni au identificat in noiembrie solutii de taieri pentru 70 de miliarde de euro, ramanand ca la acest Consiliu sa se puna de acord pentru distribuirea pe capitole a restului de reducere de 30 de miliarde.
Misiunea presedintelui Basescu si a delegatiei Romaniei va fi sa obtina o formula de calcul a bugetului european care sa implice o reducere cat mai mica asupra alocarii nationale, care oricum va fi semnificativ mai mare fata de nivelul de 33,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.
Premierul Victor Ponta afirma miercuri ca obiectivul presedintelui Basescu si al delegatiei care il insoteste, din care vor face parte si ministrul de Externe Titus Corlatean, precum si secretari de stat de la Finante, Agricultura, Fonduri Europene, este obtinerea unor sume cat mai mari pe instrumentele principale ale alocarii Romaniei – fondurile de coeziune, platile directe pentru agricultura si dezvoltarea rurala.
"Fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, care prevedea niste alocari corecte pentru Romania atat pe fonduri de coeziune, cat si pe agricultura la plati directe si dezvoltare rurala, de 48 miliarde euro, probabil ca nu vor ramane 48, insa este foarte important ca ceea ce nu ramane din 48 sa fie cat mai putin: este o mare diferenta daca pierdem un miliard sau daca pierdem zece", a spus Ponta in sedinta de guvern de miercuri.
Dincolo de suma rezultata pentru Romania in urma stabilirii unei formule de calcul, pentru Romania este importanta obtinerea unor alte obiective care vor facilita o absorbtie mai eficienta pentru perioada 2014-2020: nivel de cofinantare de 95% pentru tarile care sunt in acorduri cu FMI si Comisia Europeana, eligibilitatea TVA si pentru proiectele de infrastructura, un procent cat mai ridicat pentru prefinantare.
Basescu declara dupa Consiliul din noiembrie ca a reusit stabilirea unui nivel de cofinantare de 85% fata de propunerea aflata pe masa de 75% si ca ramane ca obiectiv includerea unui "top-up" de inca 10% conditionat de aflarea in acord cu FMI si Comisia Europeana si ca a mai obtinut un nivel al prefinantarii de 4% fata de 2% in propunerea initiala, insa doreste ca in urma negocierilor urmatoare sa ajunga macar la 7%, in prezent Romania beneficiind de o derogare pentru un procent de 9%.