Un val de împușcături și atentate cu bombă legate de bande infracționale, înregistrat în ultimul deceniu și comis în zeci de cazuri de minori, a diferențiat Suedia de alte state europene și a pus autoritățile în fața unei probleme urgente: ce trebuie făcut cu copiii care ucid.
Guvernul aflat la putere din 2022, care se pregătește pentru alegerile strânse din septembrie, unde criminalitatea este un subiect-cheie, susține că abordarea indulgentă din trecut a eșuat și că este timpul pentru măsuri dure: trimiterea copiilor sub 15 ani la închisoare, în locul sistemului de protecție socială, scrie Reuters.
Totuși, unii experți și parlamentari avertizează că aceasta este o strategie greșită.
Suedia se confruntă cu un val de criminalitate organizată, rețelele infracționale fiind implicate în trafic de droguri, fraude de amploare și jafuri, activități care le aduc venituri estimate la aproximativ 20 de miliarde de dolari anual.
Poliția estimează că există circa 17.500 de membri activi ai bandelor și aproximativ 50.000 de persoane asociate acestora. Grupările recrutează adolescenți prin intermediul rețelelor sociale, iar în unele cazuri chiar copii de 11 ani pentru a comite asasinate și atentate cu bombă în țările nordice.
Copiii sub 15 ani, acuzați de omor sau tentativă de omor
Conform unui proiect de lege, vârsta răspunderii penale ar urma să fie redusă de la 15 la 13 ani, sub nivelul majorității statelor europene, iar minorii condamnați pentru cele mai grave infracțiuni vor fi închiși în penitenciare speciale. Una dintre unități va fi destinată fetelor.
„Suntem într-o situație de urgență”, a declarat ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, în aprilie. „Anul trecut, 52 de copii sub 15 ani au fost implicați în procese, fiind suspectați de omor sau tentativă de omor. Nu vorbim despre furt, nici măcar despre agresiune sau jaf. Vorbim despre crimă”, a spus el.
Parlamentul urmează să voteze legislația, care va fi reevaluată după cinci ani, pe 15 iunie.
Reducerea vârstei răspunderii penale este doar una dintre măsurile adoptate pentru combaterea violenței bandelor. Alte inițiative includ pedepse mai lungi și extinderea atribuțiilor poliției.
Guvernul de dreapta afirmă că măsurile represive dau deja rezultate. În 2025, 44 de persoane au fost ucise prin împușcare, față de un vârf de 62 înregistrat în 2022. Tot mai mulți membri ai bandelor ajung în închisoare.
Însă oprirea recrutării copiilor de către grupările infracționale se dovedește mult mai dificilă. Guvernul susține că închisoarea va avea un efect de descurajare, iar programele intensive de reabilitare vor reduce riscul de recidivă.
Viața într-o închisoare pentru minori violenți
La penitenciarul Rosersberg, situat la nord de Stockholm, una dintre cele trei închisori reconstruite pentru cei mai violenți infractori adolescenți, viața de după gratii va fi centrată pe educație.
În timpul liber, deținuții vor putea urmări programe TV, juca jocuri video sau face exerciții la sală. Celulele vor fi încuiate zilnic de la ora 20:00.
Directorul penitenciarului, Gabriel Wessman, estimează că primii deținuți vor ajunge după vară. El spune că cea mai mare provocare, comparativ cu deținuții adulți, va fi oferirea de confort și sprijin adolescenților, dintre care unii nu au locuit niciodată departe de părinți.
Telefoanele mobile nu vor fi permise, iar lecțiile de șah vor fi folosite pentru a îmbunătăți concentrarea. Totodată, adolescenții vor avea nevoie și de sprijin emoțional.
Până acum, cei mai periculoși infractori juvenili din Suedia erau gestionați prin sistemul de protecție socială, însă acesta este considerat în mare măsură un eșec. Potrivit unui raport al Curții de Conturi suedeze, nouă din zece tineri membri ai bandelor plasați în centre pentru minori recidivează, iar opt din zece ajung ulterior în închisoare ca adulți.
Guvernul susține că încarcerarea îi protejează pe cetățeni, oferă dreptate victimelor și rupe legăturile minorilor cu grupările criminale.
