În cadrul reformei sistemului european de azil și migrație, instituțiile europene au ajuns la un acord privind un regulament care va permite autorităților naționale să efectueze percheziții la domiciliile persoanelor vizate de ordine de expulzare, pentru a pune în aplicare măsurile de deportare.
Persoanele care fac obiectul unui ordin de expulzare și care sunt considerate necooperante sau prezintă risc de fugă ar putea fi reținute pentru o perioadă de până la doi ani, cu posibilitatea prelungirii până la 30 de luni. În prezent, legislația europeană prevede o perioadă maximă de detenție de 18 luni.
De asemenea, persoanele care refuză să respecte ordinele de deportare ar putea pierde anumite beneficii sociale sau alte forme de sprijin financiar.
Regulamentul va permite și crearea unor centre de returnare în afara Uniunii Europene, unde migranții fără acte vor putea fi reținuți pentru perioade nedeterminate, până la repatrierea în țările de origine.
Mai multe state membre ale UE poartă deja discuții cu țări, în special din Africa, pentru înființarea unor astfel de centre, însă până în prezent nu a fost anunțat niciun acord oficial.
Textul convenit luni în negocierile dintre principalele instituții europene – Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană – prevede posibilitatea efectuării de percheziții la domiciliile persoanelor vizate sau în „alte spații relevante” și confiscarea unor bunuri personale pentru asigurarea respectării ordinelor de deportare.
Detenția va putea fi aplicată și minorilor neînsoțiți sau familiilor cu copii, însă doar „ca măsură de ultimă instanță” și „pentru cea mai scurtă perioadă posibilă, ținând cont de interesul superior al copilului”, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.
Persoanele considerate un risc pentru securitate ar putea primi interdicții permanente de intrare în Uniunea Europeană, comparativ cu limita actuală de zece ani.
Uniunea Europeană speră că noile măsuri vor crește numărul deportărilor persoanelor cărora le-a fost respinsă cererea de azil, care și-au depășit perioada legală de ședere sau care nu au drept de rezidență. În prezent, doar aproximativ 20% dintre persoanele care nu au dreptul să rămână în UE sunt returnate efectiv în țările de origine.
Oficialii europeni au salutat noua legislație, considerând-o un pas important pentru gestionarea migrației la nivelul blocului comunitar.
„Prin noile reguli, avem mai mult control asupra celor care pot veni în Uniunea Europeană, asupra celor care pot rămâne și asupra celor care trebuie să plece”, a declarat Magnus Brunner, comisarul european pentru migrație care a elaborat propunerile inițiale.
