UE înăsprește legile pentru protecția mediului și vrea refacerea naturii distruse până în 2023. Exemplul de lângă București
Până în 2030, țările Uniunii Europene trebuie să refacă o treime din natura distrusă, de la pajiști și păduri, până la râuri și lacuri. Legea a fost votată în Parlamentul European, în ciuda opoziției puternice a unor grupuri politice și a fermierilor.
Pe de altă parte, deputații au inclus pe lista infracțiunilor grave împotriva mediului comerțul ilegal de lemn și epuizarea resurselor de apă. Vinovații pot face până la 10 ani de închisoare.
Aflată la doar 5 kilometri de centrul Capitalei, Delta Văcărești a devenit dintr-o zonă abandonată un parc natural urban. Primul din România. Pe 183 de hectare, sunt peste 5.000 de arbori, care absorb în fiecare an 350 de tone de dioxid de carbon.
Este ceea ce vrea Uniunea Europeană să facem cu toate habitatele distruse în mare parte tot de noi. Legea pentru refacerea naturii a fost votată marți în Parlamenul European reunit la Strasbourg, cu 329 de voturi pentru și 275 împotrivă.
Nicu Ștefănuță, europarlamentar, vicepreședinte al Alianței Verzilor: ”Este importantă de exemplu pentru refacerea spațiilor verzi din orașe, nu mai ai voie să tai, ai obligație să ai zero tăieri în orașe și mai mult decât atât să creezi suprafața verde din orașe spre 30 m². Vă amintesc că în București abia avem 7-10 m² și oamenii mor, fac boli respiratorii. Înseamnă o protecție sporită pentru albine de exemplu, ce va avea impact asupra pesticidelor care pot fi folosite sau nu pot fi folosite și care nu”.
Până în 2030, România, alături de celelalte state membre, trebuie să refacă cel puțin 30 la sută din suprafațele distruse: de la păduri și pajiști, până la râuri sau lacuri.
Nici terenurile agricole nu sunt excluse, mai ales când este vorba de refacerea populațiilor de polenizatori. Iar până în 2050, toate habitatele trebuie să revină la starea inițială.
Statele membre au termen 2 ani pentru a transpune noile reglementări de mediu în legislațiile naționale
Comisia Europeană estimează că refacerea mediilor naturale ar costa peste 150 de miliarde de euro. Dar că fiecare euro investit ar genera cel putin 8 euro. Legea a fost contestată.
Siegfred Mureșan, europarlamentar, vicepreședinte PPE: ”S-a reușit îmbunătățirea în unele puncte a inițiativei legislative, dar tot solicită fermierilor multă documentație, multă birocrație și practic această lege îi spune fermierului exact când, ce, cum, unde ai voie să cultivi, și de aceea noi am votat împotrivă”.
În final, ar trebui să fie plantați trei miliarde de arbori în Uniunea Europeană și cel puțin 25.000 km de cursuri de apă vor trebui să devină din nou liber-curgătoare.
Și ca să nu mai ajungem în această situatie, Parlamentul European a adoptat o nouă listă de infracțiuni contra mediului.
Comertul ilegal cu lemne, epuizarea resurselor de apă sau poluarea cauzată de nave. De asemenea, incendiile forestiere la scară largă sau poluarea extinsă a aerului sunt tratate ca infracțiuni grave.
Deputații consideră că distrugerea ecosistemelor este similară cu un ecocid. Infracțiunile de mediu pot fi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, iar companiile pot fi amendate cu până la 5% din cifra lor de afaceri sau cu maxim 40 de milioane de euro.
Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune această directivă în legislația națională.
