„Revoluționar". Parlamentul UE a votat introducerea pedepselor de până la 10 ani de închisoare pentru infracțiuni de mediu
Țările din Uniunea Europeană vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune în legislația națională o directivă actualizată, care vizează infracțiuni „comparabile cu ecocidul".
Distrugerea ecosistemelor, inclusiv pierderea habitatelor și exploatarea forestieră ilegală, va fi pedepsită cu sancțiuni și pedepse cu închisoarea mai aspre, în temeiul directivei actualizate a UE privind infracțiunile împotriva mediului, potrivit Euronews.
În cadrul unui vot desfășurat marți în Parlamentul European, legislatorii UE au susținut în mod covârșitor această măsură, cu 499 de voturi pentru, 100 împotrivă și 23 de abțineri.
Statele membre au acum la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.
Iată ce trebuie să știți despre legea actualizată, pe care experții o numesc revoluționară.
Infracțiuni împotriva mediului. O nouă pagină în istoria Europei
Potrivit Mariei Toussaint, avocat francez și europarlamentar al grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, UE a "adoptat una dintre cele mai ambițioase legislații din lume".
"Noua directivă deschide o nouă pagină în istoria Europei, protejând împotriva celor care aduc prejudicii ecosistemelor și, prin intermediul lor, sănătății umane. Aceasta înseamnă să punem capăt impunității în materie de mediu în Europa, ceea ce este crucial și urgent", mai spune ea.
Potrivit lui Toussaint, legislațiile actuale ale UE și naționale nu îi descurajează pe infractori să comită infracțiuni împotriva mediului, deoarece infracțiunile sunt prea limitate, iar sancțiunile sunt foarte mici.
„Infracțiunile de mediu cresc de două-trei ori mai repede decât economia globală și au devenit în câțiva ani al patrulea cel mai mare sector infracțional din lume", spune ea.
Infracțiunile de mediu au loc în continuare în Europa. În raportul său privind lupta împotriva infracțiunilor împotriva mediului în Europa, Biroul European de Mediu citează numeroase exemple de infracțiuni împotriva mediului care au rămas nepedepsite pentru că nu au fost incluse în vechea directivă.
Printre acestea se numără pescuitul ilegal de ton roșu, poluarea agroindustrială în zonele protejate, precum și practicile ilegale de vânătoare și frauda pe piața carbonului.
Infracțiuni de mediu comparabile cu „ecocidul”
Susținătorii ideii de a transforma ecocidul în a cincea crimă internațională la Curtea Penală Internațională susțin că directiva actualizată incriminează efectiv ecocidul. Chiar dacă directiva nu include direct acest cuvânt, în preambulul său, aceasta face referire la "cazuri comparabile cu ecocidul".
Ecocidul este definit ca fiind acel "act ilegal sau necugetat comis, știind că există o probabilitate substanțială ca aceste acte să provoace daune grave fie pe scară largă, fie pe termen lung asupra mediului".
Acesta a fost formulat în 2021 de 12 avocați din întreaga lume și prezentat de Stop Ecocide International.
Anul trecut, Parlamentul a propus includerea ecocidului în legislația UE.
Captarea apei, reciclarea și poluarea navelor, introducerea și răspândirea speciilor exotice invazive și distrugerea ozonului sunt toate identificate ca activități de mediu în noua directivă.
Aceasta nu menționează însă pescuitul, exportul de deșeuri toxice către țările în curs de dezvoltare sau frauda pe piața carbonului.
În cazul persoanelor fizice - cum ar fi directorii executivi și membrii consiliilor de administrație - consecințele pentru comiterea de infracțiuni de mediu pot fi pedepse cu închisoarea de până la opt ani, care pot ajunge la zece ani dacă acestea cauzează moartea unei persoane.
Avocatul Antonius Manders, europarlamentar olandez din partea Grupului Partidului Popular European (Creștin-Democrat), a descris schimbările ca fiind foarte încurajatoare.
"Directorii executivi pot risca o amendă, dar nu vor să fie implicați personal. Ei nu vor niciodată să ajungă la închisoare", spune el.
Persoanele pot fi trase la răspundere dacă au fost conștiente de consecințele deciziilor lor și dacă au avut puterea de a le opri, explică Manders.
"De exemplu, apărarea prin permis nu mai este posibilă, deoarece oamenii au o datorie de diligență. Dacă noi informații arată că un comportament cauzează daune ireversibile sănătății și naturii - va trebui să vă opriți."
Michael Faure, profesor de drept comparat și internațional al mediului la Universitatea din Maastricht, este de acord.
"Atunci când vor fi puse în aplicare de către statele membre, operatorii trebuie să fie conștienți de faptul că simpla respectare a unei autorizații nu îi mai scutește de răspunderea penală. Iar acest lucru reprezintă nu mai puțin decât o revoluție", spune el.
În conformitate cu directiva anterioară a UE privind infracțiunile împotriva mediului și cu majoritatea legilor statelor membre, infracțiunile împotriva mediului pot fi pedepsite numai în cazul în care există o ilegalitate, dar atâta timp cât o întreprindere respectă condițiile unei autorizații, acțiunile sale nu vor fi considerate ilegale.
"Ca urmare, ar putea exista cazuri de poluare gravă a mediului, chiar și cu daune concrete asupra sănătății umane ca o consecință. Dar atâta timp cât un operator respecta condițiile unei autorizații, nu exista ilegalitate", spune Faure.
Un exemplu, explică Manders, este acela că, în 1982, industria chimică din Olanda a primit un permis pentru a polua apa cu PFAS, înainte ca aceste substanțe chimice să fie identificate ca fiind dăunătoare pentru sănătatea umană.
"Dar astăzi, știm că substanțele chimice provoacă cancer și chiar moartea. Așadar, într-un proces precum cel privind compania chimică Chemours, chiar dacă aceasta are un permis, atunci când intră în vigoare noua directivă, trebuie să se oprească, deoarece s-a dovedit că PFAS dăunează oamenilor", adaugă Manders.
Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva revizuită în legislația națională.
Printre altele, acestea vor avea flexibilitatea de a alege dacă vor introduce amenzi pentru companii bazate pe o proporție din cifra de afaceri - până la cinci procente în funcție de infracțiune - sau amenzi fixe de până la 40 de milioane de euro.
"Ne-ar fi plăcut să mergem mult mai departe", spune Toussaint.
De asemenea, va fi la latitudinea statelor membre dacă infracțiunile comise în afara granițelor UE în numele companiilor din UE vor intra sub incidența noii directive, deoarece acest lucru nu a fost încă convenit de UE.
Deși este într-adevăr "revoluționară", Manders pledează pentru a avea și un procuror public la nivelul UE.
"Acesta este viitorul. Cu toate acestea, va depinde de evaluarea mandatului Parchetului European - și dacă, în viitor, UE ar putea gestiona astfel de cazuri", spune el.
Toussaint este de acord și spune că este esențial să se urmărească cu atenție negocierile în curs de desfășurare la Consiliul Europei, unde Convenția privind protecția mediului prin dreptul penal - echivalentă cu directiva UE, dar la nivelul Consiliului Europei - este în curs de revizuire.
Etichete: lege, mediu, myimpact, poluare, uniunea europeana,
