Ucraina a oferit noi date despre racheta balistică hipersonică Oreşnik, lansată de Rusia

62293103
Shutterstock

Racheta balistică hipersonică Oreşnik lansată de Rusia joi asupra unei infrastructuri militare în oraşul ucrainean Dnipro a zburat timp de aproximativ 15 minute înainte de a-şi lovi ţinta şi a atins o viteză de 11 ori mai mare decât viteza sunetului.

Mesajul a fost transmis de Serviciul militar de informaţii ucrainean GUR, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE.

Conform datelor acestui serviciu, racheta a fost lansată din complexul militar Kedr situat în regiunea rusă Astrahan, la circa o mie kilometri distanţă de ţinta lovită în Ucraina. Această rachetă cu rază medie de acţiune şi care este nouă în arsenalul militar rus este echipată cu şase focoase, fiecare dintre acestea având la rândul lor câte şase submuniţii. Viteza pe care a atins-o în traiectoria finală către ţintă a fost de peste Mach 11, adică mai mult de 11 ori viteza sunetului, explică Serviciul militar de informaţii ucrainean GUR.

Kievul susţinuse iniţial că Rusia a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), dar mai târziu descrierile oferite atât de oficiali americani, cât şi de preşedintele rus Vladimir Putin au arătat că a fost vorba de fapt despre o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, adică de sub 5.500 de kilometri.

Serviciul ucrainean GUR a publicat şi o listă cu şapte instituţii de cercetare şi de producţie militară din Rusia care au participat la dezvoltarea acestei rachete. Printre acestea se remarcă centrul din regiunea Astrahan unde racheta a fost testată în perioada octombrie 2023-iunie 2024.

Rusia a sugerat că a recurs la folosirea acestei rachete împotriva unei infrastructuri producătoare de armament în oraşul ucrainean Dnipro, unde se află şi uzina de rachete şi tehnologie spaţială Iujmaş, ca răspuns faţă de acţiunile occidentale "nesăbuite" în urma primelor atacuri ucrainene cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow asupra unor ţinte militare în Rusia, după ce Kievul a fost autorizat de SUA şi Marea Britanie să lovească în profunzimea teritoriului rus cu aceste rachete ce au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

Moscova consideră aceste atacuri o implicare directă a SUA şi Marii Britanii în război, motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care i-au furnizat rachetele ATACMS şi Storm Shadow.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul rusesc cu noua rachetă balistică hipersonică drept "o escaladare clară şi severă" şi a cerut un răspuns internaţional ferm la adresa Moscovei. "Lumea trebuie să răspundă. În acest moment, nu avem o reacţie puternică a lumii. Putin este foarte sensibil la asta. El ne pune la încercare, dragi parteneri", a indicat Zelenski, despre care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susţinut vineri că "s-a speriat" în urma atacului rus cu racheta Oreşnik şi că numai pentru acest lucru lovitura asupra unei fabrici de armament de la Dnipro a fost "utilă".

Ministrul rus a mai estimat că, prin aprobarea atacurilor asupra unor ţinte pe teritoriul rus, preşedintele democrat al SUA aflat la final de mandat, Joe Biden, şi-a propus să lase "cea mai rea moştenire posibilă" viitorului preşedinte, republicanul Donald Trump, care a promis în campania electorală că va pune rapid capăt războiului declanşat prin invazia rusă în Ucraina, dar fără a explica ce soluţii ar preconiza.

De partea sa, preşedintele rus a confirmat joi seara într-un mesaj către naţiune atacul asupra unei fabrici de armament din Dnipro cu o rachetă balistică hipersonică Oreşnik, ameninţând în plus că, în cazul unei noi "escaladări" în Ucraina, Rusia va răspunde într-un mod "decisiv şi simetric". "Ne rezervăm dreptul de a folosi armele noastre împotriva obiectivelor militare ale acelor ţări care permit ca armele lor să fie folosite împotriva instalaţiilor noastre", a indicat Putin.

Articol recomandat de sport.ro
„Șantajul Europei s-a dovedit mai puternic!” Plânge Moscova după ultima lovitură plecată din România
„Șantajul Europei s-a dovedit mai puternic!” Plânge Moscova după ultima lovitură plecată din România
Citește și...
Un bărbat a murit după ce a rămas blocat într-o gură de canal din Franța, încercând să-și recupereze cheile

Un accident tragic a avut loc în Lingolsheim, Franța, unde un bărbat în vârstă de 70 de ani și-a pierdut viața în timp ce încerca să își recupereze cheile căzute într-o gură de canal.

Premierul ungar Peter Magyar a comentat discursul lui Viktor Orban susținut în România, la Băile Tuşnad

Partidul Fidesz, ca formaţiune politică, este "dincolo de redresare", a declarat luni, în Parlamentul de la Budapesta, premierul ungar Peter Magyar, transmite MTI, conform Agerpres.

Fenomenul care face incendiile din Spania imposibil de controlat. Ce este „regula 30-30-30” de care se tem toți pompierii

Pompierii spanioli depun eforturi colosale pe mai multe fronturi pentru a opri cele mai distrugătoare incendii de vegetație din istoria recentă a țării. În ultima săptămână, flăcările au pârjolit peste 50.000 de hectare de teren.

Recomandări
ANAF verifică veniturile obținute de români în străinătate. Cine riscă să plătească un impozit de 70%

Peste un miliard de euro din venituri obținute de români în străinătate au fost declarate la ANAF pentru anul 2025. Cei mai mulți bani au provenit din investiții, iar cei mai puțini din agricultură. 

Șantierele din București, cele mai liniștite locuri ale orașului. Pe unul mai „agitat”, doi dau la lopată, patru se uită

Lucrările sunt întârziate pe unele din cele 50 de șantiere deschise în București pentru schimbarea conductelor și a șinelor de tramvai. 

Fenomenul care face incendiile din Spania imposibil de controlat. Ce este „regula 30-30-30” de care se tem toți pompierii

Pompierii spanioli depun eforturi colosale pe mai multe fronturi pentru a opri cele mai distrugătoare incendii de vegetație din istoria recentă a țării. În ultima săptămână, flăcările au pârjolit peste 50.000 de hectare de teren.